Măsura, care va intra în vigoare vineri la miezul-nopţii (16:00 GMT), prevede că protestatarii vor fi pasibili de 1 an de închisoare şi o amendă de până la 25.000 de dolari hong-konghezi (3.200 dolari americani) dacă nu respectă noile reguli.
Anticipând această decizie, mii de persoane se adunaseră vineri în Hong Kong pentru a protesta contra măsurii respective. Aceşti hong-konghezi, majoritatea dintre ei angajaţi, au profitat de pauza de prânz pentru a ieşi pe străzi şi a contesta recurgerea la o măsură ce data din perioada colonială şi care nu a mai fost aplicată din 1967. În opinia lor, aplicarea acestei măsuri ar duce la bascularea regiunii semiautonome către autoritarism.
Metropola Hong Kong traversează cea mai gravă criză a sa după revenirea la China în 1997, cu acţiuni cvasicotidiene pentru a denunţa limitarea libertăţilor şi amestecul masiv al Beijingului în afacerile interne ale fostei concesiuni britanice sau pentru a cere o serie de reforme democratice.
Nici guvernul centrale de la Beijing, nici executivul local nu au reuşit să calmeze mişcarea de contestare, care a dus la confruntări tot mai violente între forţele de ordine şi manifestanţii radicali.
Pentru a nu fi identificaţi şi a evita viitoare procese judiciare, manifestanţii poartă în mare parte măşti, iar contra gazelor lacrimogene şi a proiectilelor trase de poliţie sunt dotaţi cu ochelari de protecţie şi măşti de gaze.
Protestele din Hong Kong au început în 9 iunie după adoptarea unei legi care ar fi permis extrădarea pe scară largă către China continentală. Ulterior, actul normativ a fost suspendat.
După mai multe săptămâni de proteste, şefa executivului local Carrie Lam a cedat în faţa uneia dintre revendicările demonstranţilor, anunţând la 4 septembrie retragerea integrală a proiectului de lege contestat. Totuşi, Lam nu a reuşit să reducă nemulţumirile demonstranţilor care solicită crearea unei comisii de anchetă independente cu privire la violenţele poliţiei şi la reforma electorală.