Monica D. are 44 de ani, dar traiul de pe stradă i-a adăugat pe chip încă 20 de ani. De tot atât timp, mărturisește femeia, nu are un acoperiș deasupra capului. A venit pe jos la Centrul ILO – Ferentari, din Gara de Nord, acolo unde Monica se adăpostește în timpul nopții.
„Mama mea a murit când aveam 5 ani, iar tata, care trebuia să aibă grijă de mine, n-a făcut-o niciodată, m-a ținut ca pe un câine, așa am trăit tot timpul. El m-a și măritat, eu voiam să dau la liceu. N-am mai făcut-o. Am rămas însărcinată, am luat altă viață, dar la fel de grea, cu bătăi, cu picioare rupte. M-am despărțit de acel bărbat. Tot în stradă sunt, ca atare, dorm în gară”, își rezumă Monica viața, între două guri de cafea.
A venit la centrul din Ferentari și pentru o masă caldă. Iar acum, fiindcă nu e vaccinată, nu mai poate intra să facă baie, dar se spală cum poate, „în toaletele din gară”.
De când certificatul verde a devenit parțial obligatoriu și în România, nici la Centrul comunitar ILO cei nevaccinați nu mai au voie în interior. Rămân afară, la mesele instalate în curte, unde vin pentru un ceai cald sau o cafea. Mâncarea o iau la pachet.
„Știu că pentru sănătate mă vaccinez”
Monica spune că și ea vrea să se vaccineze, după ce angajații centrului i-au explicat ce înseamnă acest lucru, dar nici ea nu are un act de identitate.
„Știu că pentru sănătate mă vaccinez, să nu mă îmbolnăvesc de COVID. Mi-e frică, dar o voi face când voi putea. Dacă e să moară omul, dă o mașină peste el și gata, deci e cum vrea Dumnezeu, până la urmă. Și de boală mi-e frică, că și-așa am probleme cu picioarele și uneori mi-e greu să merg, am probleme cu vederea și, vă zic sincer, uneori mai și plâng și fac câte o criză de nervi”, mărturisește cu resemnare femeia.
Se apleacă să scoată dintr-o sacoșă o poză de tip magnet de frigider cu fiica ei. A trecut anul de când n-a mai văzut-o. „E măritată la țară, la Roata, spre Giurgiu. Neavând condiții, bani, n-am mai reușit să merg la ea”, spune femeia.
Are mâini mari, groase, bătătorite. „Din ce trăiesc? Din recoltare de sticle, ziare. Și, ca să vă zic sincer, umblând în gunoi. Mai am pe cineva care mă ajută, o femeie pe care o mai ajut și eu la curățenie, așa cum pot”, adaugă Monica, încercând să-și ascundă jena printr-un zâmbet larg.
Persoanele fără adăpost, vulnerabile în fața virusului
În situația Monicăi sunt alte sute de persoane care trăiesc de ani fără un acoperiș deasupra capului și care acum, în fața bolii COVID-19, nu au nicio apărare.
De aceea, într-o scrisoare deschisă adresată secretarului de stat din Ministerul de Interne, Raed Arafat, coordonatorului Campaniei Naționale de Vaccinare anti-COVID-19, Valeriu Gheorghiță, și prefectului municipiului București, Alexandra Văcaru, CeRe și Carusel atrag atenția că persoanele fără adăpost reprezintă una dintre cele mai vulnerabile categorii la infectarea cu SARS-CoV-2 și cer urgentarea vaccinării lor.
„Sunt persoane cu grave probleme de sănătate, ce se vor acutiza pe perioada iernii. Accesul la servicii de sănătate și posibilitatea de a se îngriji sunt cvasiinexistente. Posibilitatea de a respecta obligațiile de carantină sau de a-și reduce deplasările este minimă, în condițiile în care nu au o locuință. De aceea, vaccinarea, în opinia noastră, este urgentă pentru acest grup de cetățeni”, se arată în scrisoare.
Campania de vaccinare mobilă, una dintre soluțiile propuse de Asociația Carusel și CeRe
Reprezentanții organizaţiei mai propun o întâlnire pentru a discuta detaliile unui astfel de demers și precizează că Asociaţia Carusel are două centre de zi în care furnizează servicii persoanelor fără adăpost și pe care le pune la dispoziţia autorităţilor pentru organizarea campaniei de vaccinare mobilă.
Contactat de Libertatea, Marian Ursan, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și activist pentru drepturile omului, a declarat că angajații și voluntarii centrului Carusel din Ferentari au depus constant eforturi pentru a-i informa pe cei fără adăpost care le trec pragul zilnic despre vaccinarea împotriva COVID-19.
„Am constatat, de-a lungul timpului, că ei nu au astfel de informații. Încet, încet, oamenii au început să dobândească o atitudine pozitivă față de testare și vaccin, după ce le-am explicat care sunt beneficiile vaccinării, dar și la ce efecte secundare se pot aștepta”, spune directorul asociației Carusel.
„Unitățile mobile pot veni la noi”
Dar toate eforturile depuse de asociație în a-i informa pe cei fără adăpost cu privire la vaccinare vor fi fost în zadar dacă autoritățile nu vor acționa, dincolo de promisiuni, susține acesta.
Nu facem decât să batem pasul pe loc. Vedem că nu mai e îmbulzeală la centrele de vaccinare din oraș, se poate face un efort pentru ca unitățile mobile de vaccinare să poată veni și la noi, în curte.
Marian Ursan, centrul Carusel:
În plus, situația oamenilor fără adăpost este cu atât mai complicată cu cât aceștia, dacă se infectează, nu se pot izola și nici n-au acces la un tratament adecvat, subliniază activistul: „Nu aș vrea să accentuez ideea că ei reprezintă un pericol, e ușor să aluneci în panta asta, dar trebuie să-i ajutăm. Autoritățile nu-i pot ignora”.
Lipsa actelor de identitate face imposibil accesul persoanelor fără adăpost în centrele de vaccinare
„În acest moment, o altă particularitate care face imposibilă vaccinarea în condiţiile actuale este lipsa actelor de identitate pentru o parte dintre aceştia”, se mai explică în scrisoarea deschisă.
Sunt și persoane fără adăpost care au reușit să se vaccineze, asta pentru că au buletin, dar ele sunt excepții, explică Marian Ursan.
„Cei mai mulți nu au acte de identitate, așa că lucrurile se complică pentru ei. Singura cale ar fi ca aceia de la poliția locală să asiste, în momentul vaccinării, în curtea Carusel și să facă identificarea (să le elibereze CNP-uri temporare)”, a adăugat directorul asociației.
Câte persoane s-au vaccinat până acum
Contactat de Libertatea, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, nu a dorit să facă declarații.
El a explicat însă, în februarie 2021, în cadrul unei conferințe de presă, că persoanele fără adăpost vor putea fi vaccinate cu ajutorul unor echipe mobile și miza pe „colaborarea cu autoritățile locale și cu sprijinul direcțiilor de asistență socială”.
Medicul sublinia și că principala provocare este „regăsirea acestor persoane pentru a le administra doza de rapel”. „Lor li se vor elibera manual adeverințe, completate în aceste centre, în adăposturile de noapte”, adăuga șeful campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România.
Într-un răspuns pentru Libertatea, CNCAV a transmis că, până la data de 16 noiembrie, au fost vaccinate cu prima doză 704 persoane fără adăpost și 634 au primit și cea de-a doua doză. De asemenea, 162 de persoane au primit și doza booster.
Aproximativ 100 de persoane trec pragul centrului din Ferentari
Andrei, un tânăr de 21 de ani care lucrează la Centrul comunitar ILO – Ferentari, spune că zeci de persoane vulnerabile sau fără adăpost le trec pragul zilnic.
„De când s-a deschis centrul, avem 500 de clienți unici, adică persoane care au venit aici cel puțin o dată și au beneficiat de serviciile pe care le oferim. Acum, în medie, avem 80-100 de persoane. Vin pentru un ceai cald, cafea, mâncare caldă. Când fac duș, le oferim haine de schimb și produse de igienă personală, cam tot ce au nevoie. Am avut și un doctor la centru, dar a plecat și momentan nu am reușit să aducem pe altcineva. Suntem într-un proces de căutare”, explică el.
„Eu, ca lucrător social, nu pot obliga pe nimeni să se vaccineze, eu le pot oferi doar informații reale, concrete. Alegerea e a fiecăruia, dar după ce vorbim cu ei, cei mai mulți vor să se vaccineze”, spune tânărul.
Vaccinarea celor fără adăpost, prioritară în alte state
În Marea Britanie, de pildă, autoritățile s-au arătat mai preocupate de vaccinarea persoanelor fără adăpost, pe care le-au înscris, începând cu luna martie a acestui an, în a șasea categorie prioritară la imunizare.
Fost secretar de stat în Ministerul Sănătății din Marea Britanie, Matt Hancock declara, potrivit itv.com: „Este foarte important ca nimeni să nu rămână în urmă în acest efort național”. Astfel, mai multe unități mobile de vaccinare s-au deplasat în centrele comunitare din Anglia pentru a vaccina doritorii din rândul celor fără adăpost.
Și în SUA, vaccinarea persoanelor fără adăpost și din mediile defavorizate a devenit prioritară pentru autorități, încă din luna august. În Los Angeles, California, de pildă, zeci de asistenți sociali, medici și asistente medicale au luat la pas orașul în căutarea celor nevaccinați din rândul acestor categorii. Doritorii au primit pe loc imunizarea cu doza unică Johnson&Johnson.
Autoritățile din Italia au organizat în luna iulie un weekend de vaccinare sub numele Open Night, cu muzică de jazz, cafea și croissante gratis, pentru oamenii din medii vulnerabile. Peste 900 de persoane s-au vaccinat împotriva COVID-19 doar în acel weekend la Roma.
Nu știm câte persoane fără adăpost există în România
În România, nu se cunoaște numărul exact al oamenilor fără adăpost, cifre concrete nu există nici la nivel de București. Autoritățile spun că aceia pe care îi au în evidență sunt de ordinul sutelor, însă lucrătorii din ONG-uri subliniază că cifra reală e departe de ce stă scris în hârtiile oficiale.
Principalele probleme, dincolo de lipsa unui adăpost, pe care le întâmpină sunt dificultatea accesului la servicii de asistență socială și medicală. Mai mult de jumătate dintre ei nu dețin acte de identitate și nu știu cum se pot adresa instituțiilor pentru ajutor, nici chiar în situații de urgență, explică reprezentanții CeRe.
Foto: Profimedia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro