Conform celui mai recent raport privind stadiul infrastructurii de transport la nivelul Uniunii Europene, România este sub media europeană în toate aspectele privind investițiile și infrastructura. În ceea ce privește calitatea drumurilor, România ocupă ultimul loc, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență.
În acest context, în domeniul Transporturilor, Guvernul României s-a angajat la 2 reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus în cadrul PNRR depus la Bruxelles însumează 7,62 miliarde euro.
Peste 400 km noi de autostrăzi
Pe transportul rutier, „în 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi”, a anunțat Guvernul în PNRR, potrivit documentului trimis la Comisia Europeană.
Totodată, Executivul a promis „înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026, raportat la valorile din 2020”.
În plus, se așteaptă o reducere a poluării mediului și creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026, raportat la valorile din 2020.
Peste 300 de kilometri de cale ferată modernizată și metrou la Cluj
În privința transportului cu trenul, România s-a angajat să facă 311 km de cale ferată modernizată și 110 km de cale ferată electrificată.
De asemenea, Guvernul s-a angajat să construiască 12.7 km de rețea nouă de metrou în București și Cluj și să achiziționeze 32 de trenuri noi de metrou.
Persoanele cu dizabilități vor avea facilități la metrou, se arată în Planul Național de Redresare și Reziliență depus la Bruxelles.
S-a identificat necesitatea creșterii atractivității și accesibilității rețelei de metrou prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficiențe de vedere, precum și prin mărirea numărului de lifturi și escalatoare pentru persoanele cu deficiențe locomotorii.
PNRR:
Pentru metroul bucureștean, în proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești – Gara de Nord au fost incluse stații ce permit trenuri cu 6 vagoane la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 min. Termenul de finalizare pentru faza 1, care cuprinde M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km, este 2026.
Pentru metroul din Cluj-Napoca, în PNRR s-a menționat că, din punctul de vedere al capacității de transport, acesta va include 16 trenuri.
În privința numărului stațiilor, vor exista două faze:
- M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km – finalizare 2026
- M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km – finalizare 2028
Transporturile, sectorul care va primi cei mai mulți bani europeni
Planul Național de Redresare și Reziliență, care conține 1.203 pagini, a fost publicat miercuri, 2 iunie, pe site-ul Guvernului.
Premierul Florin Cîțu a declarat că banii pe care România îi așteaptă de la Comisia Europeană în baza PNRR, 29,2 miliarde de euro, vor fi folosiți pentru a construi autostrăzi, „sute de școli și creșe” și pentru renovarea și construirea a „zeci de spitale”.
„Banii vor fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de școli și de creșe, în special vom construi și vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîțu.
Sunt trei mari sectoare care primesc bani în acest program: Transporturi – 7,6 miliarde de euro, Educația – 3,6 miliarde de euro și Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.
Premierul Florin Cîțu:
Foto: Hepta
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro