Comentează„Adunăm laolaltă adevărata elită feminină”
„Cele câteva Loji feminine existente acum în ţara noastră au reapărut prin aprinderea luminilor de către o obedienţe regulare masculine, recunoscute de Londra. Pare puţin ca din cei 1400 de masoni din România doar 2000 sunt femei, dar nu este aşa. Obiectivele noastre sunt autoperfecţionarea continuă, prin cunoaştere, ajutarea semenilor şi reconstrucţia societăţii. De aceea suntem foarte selective în primirea de noi membri. O femei poate deveni mason dacă este ceea ce îndeobeşte numim femeie de succes, adică un bun profesionist, de o moralitate ireproşabilă”, ne-a spus avocat Graţiela Bârlă, Mare Maestru al Marelui Ordin Feminin Român (MOF), fost candidat la preşedinţia României în noiembrie 2000.
La întrebarea dacă VIP-urile, în concepţia actuală a termenului, ar putea deveni mason răspunsul a fost ferm: „Nu!”
Mai pe româneşte, MOF fiind o lojă tradiţionalistă, nu primeşte decât membri religioşi, iar femeile care vor să fie iniţiate în tainele conducerii lumii nu pot fi cele care apar în presă îmbrăcate sumar. „Fiecare candidat trece printr-o verificare discretă şi în funcţie de faptele sale ne putem da seama dacă poate deveni mason sau nu. Noi vrem să adunăm laolaltă adevărata elită feminină a României”, a adăugat Graţiela Bârlă.
Francmasonii sunt artizanii globalizării
Numele organizaţiei este pomenit pentru prima oară în 1350 în actele Parlamentului Angliei şi se referea la breasla prelucrătorilor de pietre ornamentale pentru clădiri. Primele loji şi primele secrete ale acestor masoni constructori se refereau la protejarea informaţiilor de breaslă.
În 1725 a laut naştere Masoneria propriu-zisă, o organizaţie ale cărei secrete nu se mai referă la o breaslă, ci la modul prin care francmasonii urmează să modeleze lumea, chiar dacă compasul contructorilor vechi a rămas un simbol masonic de bază. De la Declaraţia Drepturilor Omului la Revoluţia Franceză şi constituţia Statelor Unite ale Americii, toate ideile de progres au fost gândite în loji. În acest sens facem o menţiune destul de palstică: toţi preşedinţii SUA au fost masoni, mai puţin John Fitzgerald Kennedy.
Masoneria a adunat întotdeauna în rândurile sale cele mai capabile şi mai influente persoane ale societăţii, politicieni, bancheri, oameni de cultură etc.
Intenţia declarată este conducerea omenirii, în mod unitar, către valorile pozitive supreme, începând cu iubirea faţă de aproape. Începând cu secolul XX masonii a militat pentru „globalizare”.
În fruntea piramidei masonice
stă un împărat neîncoronat al lumii
La baza masoneriei stă ceea ce ei numesc „iniţierea”, un fel de iluminare dar de alt tip decât cel strict religios. Cei iniţiaţi fac parte din loji, împărţite în grade oculte. Membrii unui grad nu îi pot cunoaşte pe cei dintr-un grad superior, ci numai pe cei din gradele inferioare. Lojile, indiferent dacă sunt masculine sau feminine, sunt obedinete unor mari loji, care la rândul lor sunt afiliate mişcărilor masonice internaţionale. Cea mai puternică lojă masonică din lume este Marea Lojă Mamă a Angliei. În vârful tuturor obedienţelor există un Patriarh, un fel de împărat neîncoronat al lumii. Hotărârile luate în lojă trebuie duse la îndeplinire de membrii ei.
Întreaga istorie modernă a României
a stat sub semnul francmasoneriei
Momentele cheie ale făuririi României au la bază „lucrarea” francmasoneriei.
Masonii români au realizat Unirea din 1859, prin fratele Alexandru Ioan Cuza. La realizarea României Mari, după 1918, un rol important l-a avut masonul Alexandru Vaida Voievod. Un alt moment important, scos în evidenţă de cotidianul Liberatea, s-a consumat în anul 1999, când premierul de atunci al Angliei, Tony Blair, care este mason, s-a întâlnit cu reprezentanţii francmasonerieii bucureştene şi a promis ajutor recunoaşterea lojilor româneşti de către Marea Lojă Mamă a Angliei, concomitent cu intrarea ţării noastre în NATO şi Uniunea Europeană. Iar Tony Blair s-a ţinut de cuvânt…