• A doua reţea din lume ca mărime de distribuţie a agentului termic, după cea de la Moscova, a ajuns o sită prin care se scurg în fiecare minut banii publici.

  • Pierderile de căldură şi apă au ajuns la cote incredibile pentru un sistem de termoficare în regim centralizat.

  • 8.239 de euro în fiecare oră se risipesc fie sub formă de căldură, fie sub formă de apă caldă.

  • Ca volum, asta înseamnă 48.000 de metri cubi de apă pe zi, echivalentul a peste 16 bazine olimpice de înot!

  • 562.000 de apartamente din Capitală depind de apa şi căldura furnizate de RADET.

  • Un document intern al Primăriei Capitalei, obţinut de Libertatea, arată că 60% din reţeaua regiei trebuie reabilitată urgent „pentru a putea asigura continuitatea serviciului”.

  • Investiţiile necesare modernizării întregii reţele se ridică la 3,3 miliarde de euro.

a

Bucureştiul are noroc de o iarnă blândă. Spre deosebire de anul trecut, când s-au înregistrat şi minus 21,7 grade la începutul lunii martie, până acum temperaturile din Capitală nu au scăzut sub minus 12 pe timpul nopţii.

Chiar şi aşa, avariile din reţea afectează zilnic mii de locuinţe şi zeci de mii de oameni.

Logica este simplă. Cu cât este mai frig, cu atât presiunea în instalaţii trebuie să crească pentru a asigura temperatura optimă, fie că vorbim de calorifere sau de apa caldă de la robinet.

Sunt zone în Bucureşti unde aburul „izvorăşte” din pământ.(FOTO: Dumitru Angelescu)

Datele cu privire la această situaţie sunt mult mai complexe şi se află în sertarele Primăriei Generale, ferite de ochii lumii.

Ziarul Libertatea a intrat în posesia unui raport de specialitate, întocmit în aprilie 2018, de Direcţia Generală de Servicii Publice, care conturează un tablou ce anunţă o moarte iminentă a sistemului centralizat de termoficare.

137 de euro scurși pe minut

Din cauza infrastructurii ciuruite, în reţea se pierde foarte multă căldură. RADET cheltuieşte o avere pentru a compensa găurile. Totul se sparge în capul bucureştenilor: tremură în apartamente prost încălzite şi trebuie să şi plătească în plus pentru asta. 

Doar pierderile de căldură au ajuns, în 2017, la aproape 60 de milioane de euro, fără a mai pune la socoteală şi costul apei care a fost încălzită şi a fost pierdută ulterior în subteranul Bucureştiului.

În acest caz, facturile au reprezentat peste 12,2 milioane de euro.

Se duc pe apa Sâmbetei 48.000 de metri cubi de apă pe zi. Echivalentul a 16 bazine olimpice de înot. Cam câtă apă curge pe Dâmboviţa într-o oră!

Confortul termic pentru aproape jumătate din populaţia Bucureştiului atârnă, aşadar, de un fir de aţă.

 8.200 de blocuri, din toate sectoarele Capitalei, apar periodic pe lista avariilor la reţeaua de termoficare. 

Între 2015 şi 2017 s-au înlocuit aproximativ 4,2% din ţevi, în condiţiile în care peste 70% dintre conductele RADET au o vechime mai mare 20 de ani.

În lipsa unor măsuri concrete de modernizare a reţelei, soluţia la această problemă o reprezintă echipele de intervenţii.

Dar şi aici RADET are un handicap major. Media de vârstă în regie este de 48 de ani şi 5 luni şi se resimte cel mai mult la echipele de pe teren care sudează în viscerele Bucureştiului.

În ultimii ani, numărul total al angajaţilor a scăzut drastic.

Media de vârstă la RADET este 48 de ani şi 5 luni.(FOTO: Dumitru Angelescu)

Dacă în 2001, când teoretic reţeaua era mai tânăra cu 16 ani, lucrau 6.732 de oameni, anul trecut, pe statele de plată ale RADET figurau 3.112 angajaţi, cu tot cu cei din birouri.

Radu Opaina, fost director al RADET, consideră că problema majoră în acest moment nu este reţeaua în sine, ci oamenii care trebuie să o întreţină.

„Angajaţii sunt epuizaţi fizic şi psihic. Ei, dacă repară acum, repară că sunt fortaţi. Într-o zi, aceşti oameni o să crape. N-o să mai poată să se ducă la muncă să-şi repare ţeava”, susţine el.

RADET, un cartof fierbinte

Pe de o parte, pierderile se regăsesc într-o factură mai mare pentru bucureşteni, care include şi costul de transport al agentului termic. Astfel se acoperă pierderile din reţea.

Pe de altă parte, municipalitatea foloseşte din banii tuturor bucureştenilor, chiar dacă doar jumătate sunt branşaţi la RADET, pentru a compensa lipsa investiţiilor în sistem.

În prezent, notificările regiei transmise populaţiei atunci când se anunţă întreruperi în alimentare pentru lucrări programate se încheie cu o referinţă privind vechimea reţelei, dar şi cu promisiunea că la primăvară vor începe lucrările de modernizare.

Zilnic sute de blocuri rămân fară apă caldă şi căldură.(FOTO: Dumitru Angelescu)

Libertatea a solicitat Primăriei Municipiului Bucureşti să transmită câţi kilometri de conducte au fost reabilitaţi în ultimii ani şi care au fost fondurile alocate pentru modernizare. Până la ora publicării acestui material, reprezentanţii municipalităţii nu au transmis niciun răspuns.

ANALIZĂ/ RADET se laudă că factura e mai mică în sistemul centralizat cu 1.000 de lei față de o centrală pe gaze. Care e situația de fapt

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News