Avem miliarde de euro în fonduri europene anti-șomaj și anti-sărăcie, dar nu ne atingem de ele

Și dacă ne uităm pe sesiunea 2014-2020 pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU) și Programul Operațional Regional (POR), acestea au procent de atragere a banilor europeni sub 1. Mai exact, POCA nu a atras nici măcar un bănuț, iar POR a reușit să atragă doar 0,37% din banii puși la dispoziție.

Am intrat deja în cel de-al cincilea an al programului, care se întinde pe 7 ani, iar la momentul acesta așa arată situația.

Cifrele provin chiar de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP). Pentru Programul Operațional Regional, Uniunea Europeană pusese la dispoziție 6,6 miliarde de euro, iar pentru Programul Operațional Capital Uman, aveam la dispoziție 4,37 miliarde de euro.

Procentele pentru cele două programe – 0 și 0,37 – indică rata de absorbție efectivă în cazul proiectelor finanțate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) și al plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA).

POCU – bani pentru tineri și bătrâni

Programul Operațional Capital Uman este destinat ajutării tinerilor și adolescenților, dar susține și adulții care sunt în șomaj și vârstnicii vor să se reintegreze în câmpul muncii. Acest program are 7 axe prioritare, așa cum le spune Guvernul, iar printre acestea se numără „Inițiativa locuri de muncă pentru tineri”, „Locuri de muncă pentru toți”, „Incluziunea social și combaterea sărăciei” și „Educație și competențe”.

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

POR – banii de care nu vrem să ne atingem

Programul Operațional Regional are 11 axe prioritare, iar statul se laudă că acestea sunt aproape de două ori mai multe decât în sesiunea 2007- 2013. Și chiar dacă sunt fonduri pentru tot felul de activități care ar trebui să ridice economia și mediul economic, banii parcă nu vor să fie cheltuiți.

În această sesiune, cele 6,6 miliarde de euro se impart între cele 11 axe, care au ca scop, printre altele, susținerea de incubatoare de afaceri, infrastructură educațională pentru preșcolari, cosstruirea și dotarea spitalelor regionale și multe alte astfel de domenii care chiar ar putea ajuta România.

Banii sunt verificați

Într-o discuție legată de finanțările europene, una dintre sursele Libertatea afirma că autoritățile locale nu vor să se atingă de acești bani pentru că ”este prea multă bătaie de cap cu ei”. „Dacă luăm bani europeni, totul va trebui să fie transparent și nu se mai pot face aceleași matrapazlâcuri care se fac cu banii de la stat. Pentru banii europeni, va trebui să contorizezi fiecare cent, pe când banii care vin de la stat au traseul acesta pentru că majoritatea sunt dați cu un anumit scop, de obicei politic”, ne-au declarat sursele din administrațiile locale.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus în conferința „Fondurile europene, absorbţia şi impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar” că, pentru România, fondurile europene reprezintă şansa de modernizare a economiei şi a ţării, şansa creării unei infrastructuri atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă.

„Absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă. Investiţiile în infrastructură au nu numai un rol economic, ci şi unul social, politic, au chiar un rol naţional prin reducerea decalajelor între regiuni”, a mai afirmat Isărescu.

Până la ora publicării acestui material, reprezentanții MDRAP nu au răspuns solicitării Libertatea de clarificare a situației pe care o prezintă pe propriul site.

Citește și:

ANALIZĂ | Cât mai sunt chiriile în marile orașe ale țării. Oltenia înregistrează cele mai mici niveluri, Transilvania pe cele mai mari

Urmărește-ne pe Google News