– Care este situația actuală a lui Zoltan Toth, dependentul care a apelat la Asociația Joc Responsabil?
– Deși nu putem dezvălui date care sunt confidențiale, putem spune că, în prezent, Zoltan are un nou domiciliu și o ocupație generatoare de venituri. Faptul că acestea sunt rezultate ale eforturilor lui este o garanție a motivației pe care a dobândit-o în sensul de a duce o viață normală, adică una în care veniturile sunt rodul muncii susținute, nu al unor căi scurte.

“E esențial ca jucătorii dependenți să accepte suportul”

– Ce s-a întâmplat cu varianta de contract convenită cu dependentul de pariuri sportive?
– Asociația Joc Responsabil poate oferi suport pe partea de terapie celor care se adresează programului cu același nume. Însă, este esențial ca jucătorii să accepte suportul pe care îl poate oferi aceasta prin programul Joc Responsabil. În acest caz particular, în urma discuțiilor avute cu Zoltan Toth, Asociația Joc Responsabil și-a oferit tot sprijinul în demersul acestuia de a se recupera, astfel că, în baza parteneriatelor cu alte entități, în special cu ONG-uri, i-au fost oferite cazare, posibilitatea de a fi reintegrat în muncă, acces la logistică profesională. Însă colaborarea a fost întreruptă ulterior tocmai de către apelant. Ne bucură însă faptul că, în prezent, Zoltan se îndreaptă către un drum firesc.  

– “Toate studiile de specialitate arată că dependența propriu-zisă de jocuri de noroc nu există. Sunt persoane care sunt predispuse adicțiilor, iar jocurile de noroc sunt doar o formă prin care se manifestă această predispoziție. Dacă nu ar fi fost expuse jocurilor de noroc, acestea ar fi fost substituite de altceva”. Este corect?
– În manualele de diagnostic psihiatric există afecțiunea numită “joc de noroc patologic”, din categoria tulburărilor de control al impulsului. Asta înseamnă că există dinainte o personalitate dezechilibrată, un mediu social predispozant, precum și mai mulți factori de conjunctură care concurează la instalarea unei tulburări din această categorie. Persoanele predispuse la a avea probleme de control al impulsului au adesea o personalitate imatură, sunt protejate excesiv de părinți, nu știu să ducă proiecte îndelungate la bun sfârșit, privesc banii ca pe o hrană.

Dependența de factorii vitali și ce înseamnă adicția

Avem un psihiatru specializat la 6.500 de dependenți de jocuri de noroc! Interviu cu doctorul Cristian Andrei care vorbește de un fenomen sensibil asupra căruia autoritățile nu găsesc modalitatea prin care să intervină

Doctorul Cristian Andrei / Foto: Razvan Valcaneantu

– Conform studiului “Pariurile și jocurile de noroc în România”, realizat de GfK România în 2014, România se situa la limita de jos a mediei europene privind consumul de jocuri de noroc, cu 0,6% din populația de peste 18 ani, adică 98.000 de indivizi, ca practicanţi care au depăşit linia divertismentului, în raport cu media europeană, care se situează între 0,5 și 2% indivizi cu probleme de joc. Unele surse vorbesc, însă, de un număr de dependenți de trei-patru ori mai mare! La cât estimați dv. numărul de adictivi?
– Multă lume face confuzia între dependență și adicție. Noi toți suntem dependenți de apă, ne-am simți rău dacă am fi împiedicați să o consumăm. În schimb, pentru a avea adicție la apă, ar însemna să consumăm din ea cantități din ce în ce mai mari ca să ne simțim bine. Adicțiile sunt destul de rare, ele presupun mecanisme biologice care cer cantități din ce în ce mai mari de consum pentru a simula normalitatea, iar cazurile de adicție la joc sunt câteva. Așadar, suntem dependenți de factorii vitali, care ne țin în viață, cum sunt aerul și apa. În schimb, adicția presupune un comportament care se repetă compulsiv și obsesiv și care are ca rezultat o disfuncționalitate. Întorcându-ne la întrebarea pe care mi-ați adresat-o și la posibilitatea ca numărul dependenților să fie mai mare, nu ne putem lansa în speculații, nu putem avansa decât cifre oficiale, iar studiul GfK este singura cercetare care a măsurat incidența jocurilor de noroc din țara noastră și, prin urmare, singura la care trebuie să ne raportăm în acest moment.

– Există vreo statistică actualizată pentru România privitoare la numărul de dependenți?
– În perioada următoare, Asociația Joc Responsabil va lansa un serviciu de consiliere online 24/7, care are o importantă componentă de cercetare, iar aceasta ne va permite să oferim societății românești mult mai multe informații despre problematica din jurul jocului de noroc. În plus, Asociația Joc Responsabil intenționează să inițieze un nou studiu de piață menit să ofere date actualizate în legătură cu cei care prezintă semnele dezvoltării unor probleme cu jocurile de noroc.

“Ieșiți din cabinet, informați-vă despre universul sălilor de joc!”

– Ați transmis că “sunt puțini specialiști în dependența de jocul de noroc. Aceștia sunt profesioniști care cunosc mediul sălilor de joc și al internetului; au multă răbdare, dar și cunoștințe de psihiatrie, pentru că, adesea, dependentul are dinainte de a juca o tulburare de personalitate și depresie, necesitând uneori internări și medicamente”. De ce sunt puțini? Câți sunt?
– În România sunt mai puțin de 15 specialiști care cunosc atât mediul jocurilor de noroc, cât și mediul recuperării problematicilor de joc, dar mai ales sunt puțini cei care știu să facă educație preventivă în această direcție. În schimb, aproape toți psihoterapeuții activi au întâlnit jucători sau aparținători ai acestora care au solicitat intervenție în ceea ce privește dificultățile psihosociale ale acestora.

– Adică avem un psihiatru la 6.500 de dependenți, dacă luăm în calcul cifra de dependenți din 2014…
– Da! Pentru a avea o specializare în domeniul delicat al problematicii jocurilor de noroc, este necesar nu doar să stai într-un cabinet, ci să cunoști universul sălilor de jocuri, familiile celor care sunt predispuși la tulburări de control al impulsului, serviciile aflate la dispoziția acestora, precum și multe informații științifice și profesionale.

– Unde se poate adresa un dependent, în afară de Asociația Joc Responsabil?
– Pe lângă un serviciu online non-stop pe care ne-am propus să-l dezvoltăm în viitorul apropiat, există cabinete psihoterapeutice acreditate și competente în problematica adictivă. Există servicii sociale pe lângă autoritățile locale, există grupuri de suport și terapii individuale pentru problemele de depresie, de dezinserție socială și de relaționare ale persoanelor care au avut dificultăți cu jocul. Serviciile dedicate, așa cum este cazul celor oferite de Joc Responsabil, un program construit pe fundamente profesionale corecte, își pot dovedi eficiența în astfel de cazuri. 

“Succesul apare atunci când cel în cauză știe că a juca înseamnă a pierde”

– De ce un personaj precum Zoltan Toth nu este ținut mai mult sau cât este ținut în spitalele de stat?
– Internarea unor persoane cu tulburări ivite în conjunctura jocurilor de noroc este necesară extrem de rar, când persoana respectivă a avut tulburări emoționale sau de adaptare, de dezvoltare pe termen lung înainte de a juca, iar la un moment dat, situația sa psihică se degradează acut.

– Cât durează programul de recuperare? Poate fi considerat vindecat un adictiv? Sau când poate fi considerat?
– Recuperarea unei persoane cu o astfel de tulburare depinde foarte mult de mediul familial, de capacitatea de înțelegere și de motivația de a se recupera a acelei persoane. De cele mai multe ori, vorbim despre recăderi, iar absența jocului pentru cel puțin doi ani poate fi considerată o remisiune durabilă. Terapia este dificilă și îndelungată. Începe prin recunoașterea problemei, se bazează pe intervenție în jurul persoanei și este marcată de multe minciuni și dezamăgiri. Succesul apare atunci când cel în cauză știe că a juca înseamnă a pierde, că se poate mulțumi cu sume mici, rezultate din muncă.

”Trebuie să intervină și statul, și industria, și comunitatea”

– Cum credeți că poate fi rezolvată situația acestor persoane? Printr-o asociație de drept privat, de tipul Asociației Joc Responsabil, sau printr-o asociație finanțată de stat?
– Sunt necesare abordări atât din partea statului, cât și din partea industriei, dar mai ales din partea comunității. Industria de jocuri de noroc din România s-a mobilizat în mod organizat și benevol să facă ceva în această direcție, iar rezultatele încep să se vadă, inclusiv prin dialogul pe care îl avem acum. Subliniez aici că este de apreciat faptul că industria știe că viitorul și cheia unei afaceri de succes sunt reprezentate de implicarea în demersuri din zona responsabilității sociale și că, fără nici o constrângere legislativă, a inițiat și derulează acest program. Ne exprimăm convingerea că vom spori colaborarea cu autoritatea de stat pentru extinderea suportului acordat jucătorilor aflați în nevoie. Și totodată, foarte important, să implicăm și societatea civilă. Aceasta reacționează vehement la zvonuri, se lasă manipulată mediatic, dar încă nu primește suficientă educație despre acest domeniu.

Asociația Joc Responsabil desfășoară și campanii de educare adresate liceenilor

În paralel cu derularea programului Joc Responsabil, asociația cu același nume a lansat în anul 2017 și proiectul “Antrenat de majorat”. Proiectul își propune să educe tinerii pentru a putea face alegerile potrivite, a cunoaște riscurile implicării în activități care nu corespund nivelului lor de dezvoltare psihosocială şi care le pot afecta evoluţia ulterioară. Seminariile “Antrenat de majorat” au loc sub forma unor discuții interactive, în care dr. Cristian Andrei le vorbește elevilor de clasele a XI-a și a XII-a din licee din toată țara despre conceptul de noroc, ce este cu adevărat important în relaționarea socială și cum trebuie să reacționeze adolescenții la tentațiile divertismentului adresat adulților. Până în prezent, proiectul a ajuns în 10 orașe, la aproape 2.000 de elevi din 15 licee.

Citește și: 

Confesiunea răvășitoare a unui dependent de jocuri de noroc care face în fiecare zi un pariu cu viața: „Am pierdut 200.000 de euro la pariuri. Am vrut de mai multe ori să mă sinucid!”. Ce fac statul și asociațiile responsabile pentru acești oameni

Google News Urmărește-ne pe Google News