Un om de afaceri român, A.R., exilat în timpul regimului comunist din țara sa, s-a mutat în Spania și a devenit milionar prin vânzarea de utilaje agricole în întreaga Europă.

Acest aristocrat, filantrop și intelectual s-a îmbolnăvit grav și a murit în iunie 1995. Atunci, el i-a lăsat soției sale o moștenire a cărei valoare nu a fost cuantificată încă, dar care ar putea fi situată între 40 și 100 de milioane de euro.

Văduva românului a acceptat această moștenire în septembrie 1996 și tot atunci a început și coșmarul său. Astăzi, după 28 de ani de la moartea românului, moștenitoare nu a primit niciun ban.

Soția românului a mers în instanță să afle valoarea moștenirii, dar ea rămâne un mister

După numeroase procese, inclusiv penale, care nu au avut succes, femeia a dat în judecată în 2018 firma românului, cu scopul de a obține documentația care ar putea dovedi valoarea totală a moștenirii sale, care, în prezent, rămâne un mister.

Conform documentației la care a avut acces sursa citată, soția românului a formulat chiar o plângere pentru falsificare și deturnare împotriva directorului unei bănci din Madrid, din cauza mai multor nereguli observate în conturile bancare ale soțului său înainte și după moartea acestuia.

„Banca a recunoscut doar un sold de cont provizoriu de aproximativ 5 milioane de euro, care ar reprezenta abia o zecime din valoarea totală a moștenirii. Pentru a putea încasa această sumă, instituția financiară a cerut moștenitoarei să demonstreze plata impozitului pe moșteniri la Fisc, fără a-i furniza capitalul total al soțului său decedat”, au spus sursele din dosar.

Un raport de expertiză economică prezentat de reclamantă a arătat cum, într-un cont bancar al antreprenorului român, au avut loc modificări timp de patru ani după moartea acestuia, iar veniturile înregistrare proveneau de la diferite entități, inclusiv din alte țări, care nu au fost contabilizate.

Surse: Când românul era în spital, au fost retrageri mari de bani din conturile sale

De asemenea, au fost identificate mișcări suspecte de intrări și ieșiri de bani, prin retrageri în numerar și cu carduri, precum și cecuri, ordine de plată sau transferuri bancare.

„Destinația mișcărilor cu banii din cont, precum și beneficiarii acestora rămân necunoscute”, adaugă sursele.

Aceleași surse afirmă că „mai multe rapoarte de expertiză grafologică au stabilit că semnătura cecurilor nu corespundea cu cea a antreprenorului român. În plus, în timp ce acesta era în spital, cu puțin înainte de a muri, au continuat retrageri importante de numerar din conturile sale. Pe de altă parte, un transfer de 200 de milioane de euro ordonat de soț către soția sa nu a fost onorat de instituția bancară”.

Concluzia experților a fost că antreprenorul român avea active financiare „foarte importante”, fără a se putea stabili exact, din cauza lipsei documentației bancare furnizate de entitatea care gestiona conturile sale.

Banca Spaniei se spală pe mâini

Aceste nereguli au fost raportate fără succes Serviciului de Reclamații al Băncii Spaniei.

„În noiembrie 2015, una dintre scrisori nu a fost admisă din cauza presupusului termen de mai mult de șase ani de la producerea faptelor. Cu toate acestea, reclamanta trimisese anterior scrisori Băncii Spaniei și, prin urmare, nu exista o astfel de prescripție”, afirmă sursele.

Concret, moștenitoarea a trimis instituției pe 17 octombrie 2000 o scrisoare recomandată, prin poștă, solicitând informații despre soldul și fondurile depuse, dar nu a primit niciodată răspuns.

Ulterior, reclamanta s-a prezentat personal la Banca Spaniei pentru a cere informațiile, dar din nou fără succes.

„În prezent, potrivit procedurii, se așteaptă ca Tribunalul nr. 52 din Madrid să stabilească o dată pentru o audiere”, au mai spus aceleași surse.

Urmărește-ne pe Google News