ComenteazăToma Caragiu a pornit de jos pentru a cuceri România. După ce a activat timp de 12 ani ca director al Teatrului de Stat din Ploiești, a ajuns la București în 1965 și a cunoscut consacrarea artistică. Din păcate, viața i-a fost curmată brusc la marele cutremur.
Blocul Continental, unde și-a găsit sfârșitul marele actor; Foto: Agerpres
În Capitală, actorul deținea un apartament la etajul doi al blocului Continental. În fatidica seară de 4 martie 1977, și-a găsit sfârșitul sub dărâmături, încercând să scape ieșind pe scările care s-au dărâmat. Culmea, apartamentul în care locuia a fost extrem de puțin avariat, până și paharele cu care Toma sărbătorea împreună cu regizorul Alexandru Bocăneț finalizarea filmului „Gloria nu cântă” fiind găsite pe masă!
„Erau bani serioși în acele vremuri. Păi, o mașină Dacia costa 70.000 de lei. Este însă explicabilă această sumă, pentru că Toma Caragiu era un artist la modă și un om strângător, care nu făcea excese. Cine știe pentru ce pitise banii în cărți? A dus secretul ăsta cu el în mormânt”, a completat Popa.
„Era un tip tare haios, n-aveai cum să nu râzi la glumele lui”
Fostul cascador și-a amintit și de filmările cu Toma Caragiu din „Urmărirea”, primul serial de televiziune românesc, care a avut premiera în 1971. „Toma Caragiu era un tip tare haios, n-aveai cum să nu râzi la glumele lui. Numai din mimică te făcea să râzi. În plus, avea și niște gesturi de te tăvăleai pe jos. De exemplu, în «Urmărirea», una-două îi ardea câte o scatoalcă după ceafă lui Aristide Teică, așa, părintește. Teică dădea din cap și rămânea impasibil, se obișnuise cu «bătaia». Toma îl avusese coleg pe Teică la teatrul din Ploiești, se știau de multă vreme”, ne-a mai povestit cascadorul.
A muncit pe rupte ca să strângă bani
De la stabilirea în București și până la moartea sa prematură, Toma Caragiu a jucat în 40 de filme, dintre care în 28 în rol principal, și a evoluat pe scenă de peste 2.000 de ori, în 20 de spectacole diferite. De asemenea, conform lucrării lui Valentin Silvestru „Carte despre Toma Caragiu”, care a apărut în 1983, actorul apăruse la TV în trei filme seriale, susținuse zece show-uri, plus câteva zeci de emisiuni, până în martie 1977. La radio, a fost distribuit în 50 de emisiuni din ciclul „Unda veselă”, iar la Electrecord a înregistrat două discuri! Mai mult, Toma Caragiu a susținut și 36 de turnee, dintre care șase în afara granițelor țării. Conform calculului autorului cărții despre uriașul actor, „Toma a muncit în acești 12 ani aproape 18!”. De aici se și explică banii pe care inegalabilul Toma Caragiu îi avea „la secret”, între filele cărților din bibliotecă.
Toma Caragiu, un monstru sacru al filmului românesc; Foto: Mediafax
„Nu râd de oameni, ci cu oamenii”
Toma Caragiu a fost un actor imens – pentru mulți, cel mai mare actor pe care l-a avut România. În ultimul său interviu, apărut în aprilie 1976 în publicația „Flacăra”, Toma Caragiu declara: „Eu nu râd de oameni, ci cu oamenii, îi iau cu mine, mă înțeleg, comunic cu ei. Râd de cei care-și pun morga pe obraz – ca gulerul tare la gât – și eu simt licheaua șireată dedesubt; mă leșină de râs privirea caldă, sinceră, tovărășească, în care eu găsesc demagogia fălcoasă. Comedia face parte din noi. Comedia trebuie să aibă adresă. Să pună în țeapă. Să biciuiască moravuri, caractere, proaste deprinderi, toate impuritățile morale care plictisesc, obosesc și încurcă mersul înainte. Mediocritatea se apără genial, credeți-mă!”.
A plecat la Ceruri cu regizorul Alexandru Bocăneț
În fatidica seară de 4 martie 1977, Toma Caragiu se afla în apartament împreună cu regizorul Alexandru Bocăneț. Speriați de zgâlțâiturile puternice, cei doi au încercat să scape, fugind pe scări, însă fatalitatea a făcut ca acestea să se surpe și să-i prindă sub dărâmături. Trupul actorului a fost descoperit după 4 zile și a fost înmormântat a doua zi, 11 martie, la Cimitirul Bellu din Capitală. „L-am găsit pe Toma Caragiu pe scara scării, sub dărâmături. Era strivit de o grindă. L-am recunoscut după ochelari. Părul îi albise”, a declarat la Antena 3 cascadorul și actorul Mircea Pascu. Acesta, ca și alți colegi ai săi cascadori, a fost chemat pentru a scoate de sub dărâmături supraviețuitorii cutremurului din 1977.