Averea președintelui CSM, verificată de ANI. Lia Savonea neagă doar o presupusă încercare de modificare a legilor integrității

CSM a reacționat marți, într-un comunicat, spunând că președintele Lia Savonea nu a trimis o propunere de modificare a acestei legi, făcând referire la procedura „confidențială” de declanșare a verificării averii unei persoane.

„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține că, în cursul zilei de 1 octombrie 2019, au fost lansate în spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către președintele CSM de modificare a legislației privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform dispozițiilor legale în vigoare”, a transmis CSM.

Potrivit mainnews.ro, Lia Savonea a transmis Comisiei Juridice a Senatului o propunere de modificare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și de completare a legii de funcționare a ANI. Potrivit sursei citate, Lia Savonea nu a răspuns întrebărilor formulate pe această temă, anterior emiterii comunicatului de presă

Fostul președinte al Comisiei Juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a declarat că nu a primit nicio astfel de propunere din partea Liei Savonea. Aceasta a fost însă prezentată în facsmil de publicația citată.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

ANI fost întrebată de către jurnaliștii care au făcut această descoperire despre verificările din acest caz. Instituția a precizat însă doar că la finalul verificărilor, persoana supusă controlului va fi informată de rezultat, fără a spune concret dacă există o lucrare în curs. Surse judiciare au precizat însă că există un dosar pe rolul ANI, deschis ca urmare a unei sesizări.

„Vă aducem la cunoștință faptul că instituţia nu poate furniza date și informații cu privire la cauzele aflate pe rolul Agenţiei, respectând astfel principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare, „legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a averii

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Având în vedere că lucrările aflate pe rolul Agenției Naționale de Integritate, în cazul în care acestea există, nu sunt informații publice, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, inspectorul de integritate va comunica stadiul evaluării, precum și soluția dispusă, în mod exclusiv, persoanei evaluate, precum și petentului”, a transmis Agenția Națională de Integritate.

Cercetările ANI au fost demarate ca urmare a unei sesizări formulate pe numele președintelui CSM în luna iunie. Ulterior sesizării, pe 4 iulie, Savonea ar fi înaintat Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acel moment de Robert Cazanciuc, o propunere de modificare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și completarea legii de funcționare a ANI- potrivit adresei oficiale din facmsil.

„Nu îmi amintesc să fi existat o asemenea solicitare din partea șefei CSM, Lia Savonea. Au fost multe propuneri de modificare de-a lungul timpului. În niciun caz nu au existat discuții de acest gen cu doamna Lia Savonea”, a declarat Robert Cazanciuc, fostul președinte al Comisiei Juridice a Senatului.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Propunerile de modificare a verificării integrității

Propunerile se referă la competențele ANI, care ar fi restrânse. Astfel, se propune limitarea evaluării pe ultimii trei ani anterior sesizării. În prezent, evaluarea poate fi făcută pe parcursul deținerii funcției publice, precum și în decursul a 3 ani după încetarea acesteia.

Proiectul prevede ca verificarea să fie realizată în cel mult 45 de zile, cu posibilitate de prelungirea cu alte 45 dacă există motive întemeiate. Termenul este dat în contextul în care în instrumentarea unei lucrări inspectorul de integritate poate solicita documente de la alte instituții, iar acestea au posibilitatea de a răspunde în 30 de zile. Totodată, după primirea documentelor solicitate, inspectorul poate solicita o expertiza extrajudiciară.

O altă modificare se referă la sensul diferențelor semnificative între averea deținută și cea declarată. Propunerea este ca diferența să fie mai mare decât echivalentul a 20 de salarii medii brute pe economie, de la data începerii procedurii de evaluare, între modificările intervenite în avere pe durata exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile realizate în aceeași perioadă. Legea în vigoare prevede ca diferența semnificativă să fie mai mare de 10.000 euro sau echivalentul în lei.

Totodată, se propune includerea unui articol care să vizeze magistrații. Mai exact, dacă instanța ar constata că un magistrat se află în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate, CSM ar urma să discute ce se întâmplă în cazul magistratului respectiv și nu să ia act de decizia instanței și să aplice o sancțiune disciplinară. Astfel, incompatibilitățile magistraților stabilite de instanțe nu ar conduce direct la sancționarea disciplinară cu retrogradarea gradului sau excluderea din magistratură.

Proiectul ar prevede și eliminarea incompatibilităților pentru judecătorii Curții Constituționale.

Averea Liei Savonea

Conform informațiilor apărute în spațiul public, Lia Savonea deține împreună cu soțul său două case de locuit, în Chiajna și Alba, două mașini, BMW și Volkswagen, și bijuterii în valoare de 14.000 de euro.

Aceștia mai dețin două terenuri agricole în Alba, dar și patru terenuri intravilane, trei în județul Ilfov și două în Alba.

Veniturile anuale ale soțului Liei Savonea se ridică la 12.000 de lei, ca avocat pentru asistență juridică și reprezentare, dar a vândut în urmă cu un an șapte proprietăți imobiliare pentru care a încasat peste 1,5 milioane de lei și 270.000 de euro. De asemenea, acesta a vândut nu mai puțin de 6 imobile, cu terenuri aferente, și un apartament, totalul obținut din aceste tranzacții fiind de aproximativ 625.000 de euro.

Soții Savonea dețin mai multe conturi în lei, euro și dolari, suma fiind aproximativ 180.000 de euro. Conturile bancare conțin 325.057 de euro, 8.278 de dolari și 89.629 de lei.

Într-un an, Lia Savonea a primit 473.627 de lei de la CSM, iar de la Curtea de Apel București a mai primit 1.541 de lei (diferențe salariale).

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro