CSM a reacționat marți, într-un comunicat, spunând că președintele Lia Savonea nu a trimis o propunere de modificare a acestei legi, făcând referire la procedura „confidențială” de declanșare a verificării averii unei persoane.

„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii reține
că, în cursul zilei de 1 octombrie 2019, au fost lansate în
spațiul public, prin intermediul mass-media, afirmații grave, false
și inexacte, privind întocmirea unor propuneri legislative de către
președintele CSM de modificare a legislației privind organizarea și
funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și
informații din cadrul unei proceduri confidențiale conform
dispozițiilor legale în vigoare”, a transmis CSM.

Potrivit mainnews.ro, Lia Savonea a transmis Comisiei Juridice a
Senatului o propunere de modificare a Legii 176/2010 privind
integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice
și de completare a legii de funcționare a ANI. Potrivit sursei
citate, Lia Savonea nu a răspuns întrebărilor formulate pe această
temă, anterior emiterii comunicatului de presă

Fostul președinte al Comisiei Juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, a declarat că nu a primit nicio astfel de propunere din partea Liei Savonea. Aceasta a fost însă prezentată în facsmil de publicația citată.

ANI fost întrebată de către jurnaliștii care au făcut această descoperire despre verificările din acest caz. Instituția a precizat însă doar că la finalul verificărilor, persoana supusă controlului va fi informată de rezultat, fără a spune concret dacă există o lucrare în curs. Surse judiciare au precizat însă că există un dosar pe rolul ANI, deschis ca urmare a unei sesizări.

„Vă aducem la cunoștință faptul că instituţia nu poate
furniza date și informații cu privire la cauzele aflate pe rolul
Agenţiei, respectând astfel principiile după care se desfăşoară
activitatea de evaluare, „legalitatea, confidenţialitatea,
imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna
administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii
licite a averii

Având în vedere că lucrările aflate pe rolul Agenției
Naționale de Integritate, în cazul în care acestea există, nu
sunt informații publice, în conformitate cu dispozițiile Legii nr.
176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi
demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.
144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi
completarea altor acte normative, inspectorul de integritate va
comunica stadiul evaluării, precum și soluția dispusă, în mod
exclusiv, persoanei evaluate, precum și petentului”, a transmis
Agenția Națională de Integritate.

Cercetările ANI au fost demarate ca urmare a unei sesizări
formulate pe numele președintelui CSM în luna iunie. Ulterior
sesizării, pe 4 iulie, Savonea ar fi înaintat Comisiei Juridice a
Senatului, condusă la acel moment de Robert Cazanciuc, o propunere
de modificare a Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea
funcțiilor și demnităților publice și completarea legii de
funcționare a ANI- potrivit adresei oficiale din facmsil.

„Nu îmi amintesc să fi existat o asemenea solicitare din
partea șefei CSM, Lia Savonea. Au fost multe propuneri de modificare
de-a lungul timpului. În niciun caz nu au existat discuții de acest
gen cu doamna Lia Savonea”, a declarat Robert Cazanciuc, fostul
președinte al Comisiei Juridice a Senatului.

Propunerile de modificare a verificării integrității

Propunerile se referă la competențele ANI, care ar fi restrânse.
Astfel, se propune limitarea evaluării pe ultimii trei ani anterior
sesizării. În prezent, evaluarea poate fi făcută pe parcursul
deținerii funcției publice, precum și în decursul a 3 ani după
încetarea acesteia.

Proiectul prevede ca verificarea să fie realizată în cel mult
45 de zile, cu posibilitate de prelungirea cu alte 45 dacă există
motive întemeiate. Termenul este dat în contextul în care în
instrumentarea unei lucrări inspectorul de integritate poate
solicita documente de la alte instituții, iar acestea au
posibilitatea de a răspunde în 30 de zile. Totodată, după
primirea documentelor solicitate, inspectorul poate solicita o
expertiza extrajudiciară.

O altă modificare se referă la sensul diferențelor
semnificative între averea deținută și cea declarată. Propunerea
este ca diferența să fie mai mare decât echivalentul a 20 de
salarii medii brute pe economie, de la data începerii procedurii de
evaluare, între modificările intervenite în avere pe durata
exercitării demnităților și funcțiilor publice și veniturile
realizate în aceeași perioadă. Legea în vigoare prevede ca
diferența semnificativă să fie mai mare de 10.000 euro sau
echivalentul în lei.

Totodată, se propune includerea unui articol care să vizeze
magistrații. Mai exact, dacă instanța ar constata că un magistrat
se află în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate,
CSM ar urma să discute ce se întâmplă în cazul magistratului
respectiv și nu să ia act de decizia instanței și să aplice o
sancțiune disciplinară. Astfel, incompatibilitățile magistraților
stabilite de instanțe nu ar conduce direct la sancționarea
disciplinară cu retrogradarea gradului sau excluderea din
magistratură.

Proiectul ar prevede și eliminarea incompatibilităților pentru
judecătorii Curții Constituționale.

Averea Liei Savonea

Conform informațiilor apărute în spațiul public, Lia Savonea
deține împreună cu soțul său două case de locuit, în Chiajna
și Alba, două mașini, BMW și Volkswagen, și bijuterii în
valoare de 14.000 de euro.

Aceștia mai dețin două terenuri agricole în Alba, dar și
patru terenuri intravilane, trei în județul Ilfov și două în
Alba.

Veniturile anuale ale soțului Liei Savonea se ridică la 12.000
de lei, ca avocat pentru asistență juridică și reprezentare, dar
a vândut în urmă cu un an șapte proprietăți imobiliare pentru
care a încasat peste 1,5 milioane de lei și 270.000 de euro. De
asemenea, acesta a vândut nu mai puțin de 6 imobile, cu terenuri
aferente, și un apartament, totalul obținut din aceste tranzacții
fiind de aproximativ 625.000 de euro.

Soții Savonea dețin mai multe conturi în lei, euro și dolari,
suma fiind aproximativ 180.000 de euro. Conturile bancare conțin
325.057 de euro, 8.278 de dolari și 89.629 de lei.

Într-un an, Lia Savonea a primit 473.627 de lei de la CSM, iar de
la Curtea de Apel București a mai primit 1.541 de lei (diferențe
salariale).

 
 

Urmărește-ne pe Google News