ComenteazăAstfel că, BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an de la 2,00% pe an începând cu data de 8 februarie 2018. În traducere liberă, românii cu credite ar trebui să se aștepte din nou la o creștere a ratelor. Unul dintre factorii care stau la baza deciziei luate de banca centrală este aceea de a controla inflația.
Decizia vine după ce, în urmă cu o lună, mai precis pe 8 ianuarie, BNR decisese exact același lucru: majorarea dobânzii cheie, de la 1,75% când a fost la ultima ședință, din 8 noiembrie 2017.
Potrivit estimărilor Coface România, inflaţia în prima lună a lui 2018 ar putea fi de 4%, iar pe primul trimestru să ajungă la 5%, ceea ce înseamnă că luna aceasta și cea care urmează vor avea o inflație și mai mare. În traducere liberă, vom avea scumpiri.
„Probabil o să fim cu inflația pe la 4% în ianuarie şi efectul de bază, cu reducerea accizei la combustibil care este valabil la început, apoi o să se ajungă de la 4 la 5%, mergând pe inerţia creşterii de consum – ecartul e foarte mic. În partea a doua a anului temperarea cererii din scumpirea banilor şi decelerarea creşterii salariilor şi pierderea efectului de bază ar trebui să tempereze ritmul de creştere”, a declarat, într-o conferință de presă, Iancu Guda, director de servicii, Coface România.
Potrivit informațiilor provenite de la BNR, rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32 la sută, de la 3,23 la sută în noiembrie, plasându-se în interiorul intervalului de variație al țintei staţionare, dar peste nivelul prognozat.
„Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului”, se arată în informarea băncii centrale.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
„Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia în ultima parte a anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaționiste recente și anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali”, mai avertizează BNR.
Semnale similare celor din precriză
Pe de altă parte, datele BNR arată că, în trimestrul III 2017, am avut o creștere economică ce reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8%. Creșterea economică este bazată pe consum, iar acest lucru sperie economiștii de la BNR.
„Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3%), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5%) fiind similar celor din perioada precriză. Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii”, se mai arată în comunicarea Băncii Naționale.
Scena politică, echivalentul instabilității fiscale
Banca centrală spune că incertitudinile şi riscurile asociate prespective de scumpiri a produselor provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din condițiile de pe piața muncii și din evoluția prețurilor administrate.
Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.