ComenteazăConsiliul Fiscal și-a prezentat opinia legată de cea de-a doua rectificare de buget realizată recent de către Guvern.
Instituția condusă de Daniel Dăianu consideră că România va avea în acest an un recul economic între 4 și 6%, urmat de o creștere de 4,9% anul viitor.
În privința deficitului bugetar, adică diferența între încasările și cheltuielile statului, Consiliul Fiscal susține că acesta se va situa între 8,6% și 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB).
Spre comparație, Guvernul ia acum în calcul o scădere economică de 3,8% și un deficit 8,6%.
În primăvară, Executivul susținea că economia va scădea cu 1,9%, iar gaura de la buget era estimată la 6,7% din PIB.
Efect major asupra bugetului
Consiliul Fiscal avertizează și asupra situației de anul viitor, când deficitul este estimat să ajungă la 7,5% din PIB, chiar dacă economia României va crește cu 4,9%.
”Majorarea punctului de pensie de 14% implică un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 și respectiv 10,92 miliarde de lei în anul 2021. O astfel de măsură, cu impact important asupra construcției bugetare pe anul 2021, ar trebui inclusă într-un cadru fiscal-bugetar pe termen mediu”, se arată în analiza Consiliul Fiscal.
Acesta cere o ”prudență sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară”.
Majorări de pensii după reguli
Pensiile ar fi trebuit să crească cu 40% conform noii legi a pensiilor, dar Guvernul PNL a redus recent acest procent la 14%. Însă și o creștere de 14% este problematică, susține Consiliul Fiscal.
Majorarea pensiilor ar trebui să se facă după reguli, fără a se face abstracție de situația bugetului general consolidat al României.
”Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracție de situația BGC (bugetul general consolidat – n.r.), al cărui deficit primar si structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclamă inițierea unui proces de corecție, ecartul față de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat”, spune Consiliul Fiscal.
Acesta mai spune că pe termen mediu capacitatea de finanțare a deficitului bugetar și a datoriei publice va ajunge la o ”constrângere foarte dură” pentru că este greu de crezut că piețele financiare vor tolera niveluri mari ale deficitului bugetar pe perioade îndelungate.
Acest lucru înseamnă posibile creșteri ale dobânzilor la împrumuturile statului, ceea ce ar putea duce și la o posibilă scădere a leului în fața euro sau a dolarului.
Vin majorările de taxe?
Consiliul Fiscal mai susține că ”este absolut necesară creșterea veniturilor fiscale”.
Acest lucru înseamnă fie o colectare mai bună, fie o creștere a taxelor.
În luna aprilie, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieții – aflat în subordinea Academiei Române – propunea introducerea unui impozit de solidaritate pentru orice venit de peste 3.200 de lei.
În anul 2010, când România se lupta cu precedenta criză economică, țara noastră a majorat taxa pe valoarea adăugată (TVA) de la 19% la 24%. De asemenea, România a redus atunci temporar salariile bugetarilor cu 15% și ajutoarele sociale cu un procent similar.
Ulterior, după revenirea economică, autoritățile au redus cota generală de TVA de la 24% la 19%, iar TVA la alimente a fost scăzută la 9%. O cotă de 5% de TVA se aplică în cazul manualelor, produselor eco, taxelor de intrare în muzee, vânzărilor de locuințe și serviciilor hoteliere.