Oana Moșoiu predă mai multe cursuri la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din Universitatea București, printre care și “Teoria și metodologia evaluării educaționale“.
Lectorul universitar a explicat pentru cititorii Libertatea de ce elevii ar avea parte de o evaluare mai corectă, dacă aceasta s-ar face electronic, nu prin mâinile profesorilor care au propriile interpretări și fac erori, fiind presați de timp sau pentru că propriile cunoștințe sunt, uneori, scăzute.
Dacă publicul dorește rezultatele de la examenele elevilor într-o săptămână, posibilitatea de eroare este foarte mare. În România ar fi nevoie de o lună pentru a realiza corect toate etapele evaluării lucrărilor și raportării rezultatelor.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației:
Cât durează în Finlanda sau America realizarea unor cerințe noi
-Ați postat pe Facebook că subiectele de la examenele naționale, inclusiv modelele, nu ar trebui publicate. Cum se întâmplă în alte țări?
– În SUA sau Finlanda se publică doar așa-numitele specificații de test care informează elevii, părinții și profesorii cu privire la cum vor fi distribuite cerințele sau itemii la examen în funcție de tematică. De exemplu, ai 40% itemi de gramatică și 60% itemi de literatură. Aceste informații sunt cunoscute de către elevi și îi ajută în pregătire.
Însă un item aprobat pentru examen nu ar trebui să fie cunoscut. Este foarte multă muncă și timp în spatele unei cerințe bune. Este greu să faci un item nou, de calitate.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației
-Explicați-ne, vă rugăm.
-Pentru un test de 60 de itemi se elaborează peste 1.000 de itemi din care se face o selecție pentru pilotare – itemii sunt mai întâi testați de către elevi. În urma acestui proces, în general, doar jumătate dintre itemi sunt validați, adică declarați ”buni”. Până când itemii noi ajung într-o testare oficială pentru elevi poate dura și doi ani.
După ce un item este folosit într-o evaluare cu subiectele securizate, eu îl mai pot folosi și în alte evaluări. Însă dacă subiectele de examen au fost publicate, nu mai pot folosi itemul respectiv, pentru că automat creez predictibilitate și nu mai văd capacitatea reală a elevului.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației
-Cum sunt evaluați elevii din țările pe care le-ați menționat mai devreme?
-Vorbim de o testare ca la PISA. Elevii primesc la examen fișele cu itemii, adică subiectele propriu-zise, și fișele pentru răspunsuri. Primele se întorc în centrul de evaluare, iar fișele cu răspunsurile elevilor sunt citite, electronic, de mașini speciale. Acestea introduc automat datele în computere pentru prelucrarea rezultatelor.
Eroarea umană poate fi eliminată prin corectarea automatizată
Așa se elimină corectura umană. Nu mai ajung ”perle” ale elevilor în presă, care nu reprezintă decât o formă de bullying, și nu mai avem nici erori din partea profesorilor-corectori. Evaluarea devine obiectivă, corectă, validă.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației
-Unde este problema mai exact la evaluarea lucrărilor elevilor de la noi?
-Corectarea la Evaluarea Națională sau la Bac se realizează cu profesori, instruiți cu privire la aplicarea baremelor de corectură. De la ei apar inevitabil mai multe interpretări, inclusiv greșeli, în funcție de cum înțelege fiecare cadru-didactic itemii și aplicarea baremului de corectare și notare. E foarte important cum sunt tratate diferențele între corectori, dar și cum sunt soluționate. Eroarea umană poate să apară și la înregistrarea punctajelor, pentru că se realizează manual, de către profesori.
E nevoie de o supervizare a calității corectării, un mod de sprijinire a profesorilor corectori. Trebuie să înțelegem că mai mult timp permite procese mai atente.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației
Experții străini: subiectele din România nu estimează corect parcursul elevilor
-Ce spun experții străini pe care i-ați întâlnit despre subiectele examenelor naționale din România?
-Subiectele sunt la un nivel mediu pentru elevii absolvenți ai ciclului gimnazial. Acestea urmăresc capacitatea de înțelegere și de analiză, dar și rezolvare de probleme cu un nivel mediu de dificultate și complexitate. Pe de altă parte, ei spun că testele ar trebui să fie mai lungi, să varieze cerințele de evaluare astfel încât să permită o distribuție mai largă a capacităților elevilor pe cele 4 niveluri de competență: insuficient, suficient, bine, foarte bine.
La noi, examenele naționale nu pot evalua suficient de corect parcursul elevilor, ci mai mult ce au învățat din programa școlară.
Oana Moșoiu, doctor în științele educației
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro