ComenteazăMinisterul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Libertatea, că după referendum-ul privind statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană ( Brexit, nr) s-a constatat un interes semnificativ din partea membrilor comunității româneşti privind eventualele modificări în legislația națională a Marii Britanii care ar putea afecta statutul lor pe teritoriul britanic.
Oficialii percizează că, în prezent nu au intervenit modificări de natură a schimba acest regim. În schimb, un mesaj important îl transmit autoritățile în privința rezolvării aspectelor ce țin de ședere.
Astfel, Ambasada României la Londra îndeamnă cetățenii români care nu au, încă, reglementată șederea în Marea Britanie să procedeze la înregistrarea la autoritățile locale, în special pentru obținerea certificatului de înregistrare sau a permisului de ședere.
Românii din Regat sunt sfătuiți, de asemenea, pentru o bună și corectă informare, să urmărească evoluția acestui viitor proces de negocieri prin intermediul paginilor de internet ale instituțiilor publice britanice sau române.
Solicitări puține de asistență consulară, pe tema Brexit-ului; Majoritatea întrebărilor se referă la cazuri sociale
De la jumătatea anului 2016 au fost primite aproximativ 200 de solicitări de asistenţă consulară din partea românilor care trăiesc în Marea Britanie. MAE precizează că, față de mici excepții, aceste solicitări vizează cetățeni români care s-au aflat în situații deosebite, precum arestări, dispariții, accidente rutiere sau accidentări casnice, decese, dar și cazuri sociale, în care sunt implicați minori sau persoane fără adăpost, sau trafic de persoane în scop de exploatare sexuală sau prin muncă.
În principiu, cele mai multe cazuri sunt sesizate telefonic de către victimele cetățeni români, rude ori prieteni ai acestora, însă există și un număr mare de solicitări – preponderent prin email, de sprijin şi cooperare din partea autorităților britanice, cum ar fi spitale, ospicii, servicii sociale, poliție, închisori.
74.000 de români și bulgari trăiesc în Marea Britanie, numărul e în creștere față de anul trecut
Numărul românilor care au preferat să trăiească în Marea Britanie este în creștere, în ciuda deciziei acestei țări de a părăsi Uniunea Europeană. Astfel, conform datelor publicate de Office for National Statistics – ONS (Biroul Naţional Statistică al Marii Britanii) din 23 februarie 2017, migrația anuală, pe termen lung, a cetăţenilor români și bulgari (UE2) pe parcursul unui an, până în luna septembrie 2016 , a ajuns la cifra de 74.000.
Numărul românilor și a bulgarilor din Regat este în creștere cu 19.000 de persoane față de anul anterior, reprezentând 28% dintre migranții UE din UK. Principalul scop cu care aceștia vin în Marea Britanie este acela de a munci.
Comunitatea românească din Marea Britanie este, în general, bine integrată în societatea britanică şi deţine calificări profesionale înalte, marea majoritate a cetățenilor români ocupând locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieţei muncii, cum ar fi medici, asistenţi medicali, asistenţi sociali, dar și în domenii care nu prezintă interes pentru forţa de muncă locală, dar care sunt necesare economiei şi societăţii britanice: agricultură, construcţii, îngrijirea persoanelor în vârstă.
Ce drepturi au românii din Marea Britanie, pe piața muncii
Cetățenii români beneficiază de dreptul egale cu toţi cetăţenii Statelor Membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte dreptul de ședere și de muncă în Marea Britanie. Cetăţenii europeni, precum şi membrii de familie ai acestora au posibilitatea să accepte oferte de muncă fără restricţii în Marea Britanie, să lucreze ca angajat sau lucrător pe cont propriu, să înfiinţeze o afacere, să deţină o companie.
Începând cu 1 ianuarie 2014, cetăţenii români se bucură de aceleaşi drepturi pe piaţa britanică a muncii cu toţi cetăţenii europeni şi nu trebuie să solicite permisiunea de a munci în Marea Britanie. Angajatorilor din Marea Britanie le este interzisă discriminarea pe motiv de naționalitate în ceea ce privește accesul pe piaţa muncii, salarizarea sau condițiile de muncă.
În procesul de reglementare a statutului pe piaţa muncii din Marea Britanie, cetățenii români trebuie să aplice pentru alocarea Numărului Naţional de Asigurare (NINo), număr unic de identificare care centralizează contribuţiile sociale plătite în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, emis de serviciile publice de ocupare din Marea Britanie (Jobcentre Plus).
Recunoaşterea calificărilor profesionale obţinute în alte state membre ale Uniunii Europene se realizează potrivit prevederilor Directivei nr. 2005/36 privind recunoaşterea calificărilor profesionale. În Marea Britanie, orice cetăţean european, indiferent de naţionalitate, este liber să își exercite profesia, atâta timp cât nu există o reglementare care prevede calificări naţionale specifice pentru practicarea unei anumite profesii, în aceste condiţii funcţionând recunoaşterea automată a diplomelor naţionale (aceste profesii sunt nereglementate).
Având în vedere diferenţele care pot exista între sistemul britanic de învăţământ şi sistemele celorlalte state membre, angajatorii sau instituţiile de învăţământ pot solicita prezentarea unui document care confirmă nivelul de încadrare a diplomei sau calificării în sistemul britanic de învăţământ. În situaţia în care sunt necesare astfel de documente oficiale, persoanele interesate se pot adresa Centrului Naţional de Recunoaştere Academică şi Informare din Marea Britanie (National Academic Recognition Information Centre – UK NARIC), autoritatea britanică responsabilă cu procedurile de comparare a diplomelor sau calificărilor emise în străinătate şi de încadrare a acestora în sistemul britanic de învăţământ.
O persoană deţine statutul de salariat dacă îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract de muncă. Salariaţii beneficiază de toate drepturile lucrătorilor şi de alte drepturi suplimentare, precum: perioadă minimă de preaviz, protecţie împotriva concedierii nelegale, indemnizaţie de maternitate, paternitate şi adopţie, indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, dreptul la timp de lucru flexibil, indemnizaţie în cazul disponibilizări.