Cuprins:
România, rating negativ de la agenția Fitch
Pe 19 decembrie, agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva ratingului de țară al României de la stabilă la negativă. Decizia a fost luată în contextul instabilității politice, al deficitului bugetar mare și al creșterii susținute a datoriei.
Concret, pe baza ratingurilor stabilite de astfel de agenții, instituțiile bancare care împrumută România stabilesc dobânda. Asta înseamnă că ar putea crește costurile împrumuturilor, afectând stabilitatea financiară a României pe termen mediu.
„La un pas de junk”
Imediat după schimbarea perspectivei ratingului de țară, economiștii au tras un semnal de alarmă, în Libertatea și au susținut că „suntem la un pas de junk (gunoi)”.
În ultimii 28 de ani, ratingul României a variat între B- și BBB, cu cel mai bun rating, BBB, atins în 2006 în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Ratingul de țară reprezintă o evaluare a capacității și disponibilității unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Un rating bun este esențial pentru atragerea investitorilor străini și accesul pe piețele internaționale de obligațiuni.
Economistul Bogdan Glăvan consideră că revizuirea ratingului a venit chiar mai târziu decât ar fi trebuit, având în vedere situația țării și dobânzile mari la care se împrumută statul.
„O treime din Parlament nu are nicio treabă cu instituțiile europene și cu mersul sănătos al țării”
„România trebuie să ia niște măsuri, să facă niște reforme”, a declarat Glăvan, pentru Europa Liberă. El subliniază însă că, în urma anulării alegerilor prezidențiale, „nu există nici un spriin, o treime din Parlament nu are nicio treabă cu instituțiile europene și cu mersul sănătos al țării”.
În istoria recentă doar 2 țări au dorit să-și declare insolvența: Grecia și Argentina, a remarcat economistul Radu Georgescu, pe 18 decembrie, Facebook.
„Aceste țări au dorit să nu mai plătească împrumuturile statului. Împrumuturile erau foarte mari și practic era imposibil să le mai plătească. Grecia nu a fost lăsată de UE să intre în insolvență deoarece dădea peste cap tot sistemul monetar euro. România nu are euro. De aceea, am explicat de multe ori cât de important era în 2015 să aderăm la moneda euro. La fel de importantă ca aderarea la NATO.”, a explicat Radu Georgescu.
În 2001, Argentina a intrat în insolvență și a refuzat să-și mai plătească datoriile, provocând o prăbușire economică de 70% și ani de inflație peste 200% anuală. Javier Milei, ales președinte în 2023, a revitalizat economia prin reducerea masivă a cheltuielilor statului, inflației și dobânzilor bancare, determinând creșterea economică, a mai spus economistul.
„România cheltuiește lunar cu 15% mai mult decât încasează din taxe”
Economistul Radu Georgescu avertizează că „România are traiectoria economică a Greciei din 2010”. El subliniază că, chiar excluzând investițiile statului, România cheltuiește lunar cu 15% mai mult decât încasează din taxe.
Glăvan consideră că acest risc va crește semnificativ odată cu încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Riscul este foarte mare să ajungem în situația Greciei. Deci este foarte probabil acest lucru să se întâmple, în momentul în care suportul extern va dispărea. Acest influx de valută reprezintă o plasă de siguranță. Când se va încheia PNRR-ul, acela va fi un punct clar de inflexiune.
- Pentru utilizarea instrumentului de finanțare MRR fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență.
În acest context, experții subliniază necesitatea unor reforme structurale și a unei consolidări fiscale pentru a evita o potențială criză economică în viitor.
România, de 3 ori în faliment național
Potrivit Ziarul Financiar, Romania a intrat de două ori in faliment național, după cel de-Al Doilea Razboi Mondial, în 1981 și 1986, și de trei ori în decursul existenței sale ca stat.
Prima dată, România a intrat în incapacitate de plată ăn 1933, pe fondul Marii Crize din perioada 1929-1933.
In istoria recenta, România a fost la un pas de faliment în 1997, când rezervele BNR se aflau la un nivel foarte redus. Atunci, Romania a reușit să evite intrarea in incapacitate de plata datorită banilor primiți din privatizarea operatorului național de telefonie fixă Romtelecom, care a fost vândut către compania elena OTE.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, doar Romania (1981, 1986), Polonia (1981) și Grecia au intrat în incapacitate de plată după 1941.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro