Peste un miliard de copii și tineri din întreaga lumea au fost afectați de închiderea școlilor pe perioada pandemiei.
„Aș cita un articol recent în Pediatrics, în care serviciile de sănătate publică din Colorado au declarat stare de urgență din punct de vedere emoțional și psihiatric. Spitalul din Colorado Springs a arătat că, în aceste ultime luni din 2021, a crescut cu 145% numărul de prezentări pe cazurile de depresie gravă și tentative de suicid, iar Universitatea din Colorado a arătat o creștere cu 90% a cazurilor”, exemplifică medicul Mihai Craiu.
Un fenomen care s-a întâmplat peste tot în lume. În unele state, autoritățile au cerut ajutorul experților pentru a veni în sprijinul copiilor și adolescenților cu semne de depresie și anxietate.
Alte efecte: plictiseală și inegalități sociale
Și inegalitățile sociale s-au exacerbat în această perioadă, explică Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii”, pornind de la studiul pe care l-au realizat în iunie-iulie 2020 și la care au răspuns peste 5.000 de copii din România.
„Plictiseala pare să fi fost efectul cel mai ușor de recunoscut de copii cu privire la situația lor, acest rezultat reprezintă în fapt gradul de izolare perceput, lipsa interacțiunilor sociale fundamentale în dezvoltarea copilului”, spune Alexandrescu.
Totodată, copiii de vârste mai mici au resimțit mai puternic impactul izolării sociale.
Care sunt soluțiile?
Personal, ca doctor de urgențe, cred că ai noștri copii au nevoie de școală deschisă, cu toate precauțiile de rigoare. Nu trebuie să mai acceptăm sub nicio formă închiderea școlilor, câtă vreme ne propunem să facem festivaluri și alte activități de plăcere, uitând că, de fapt, copiii au nevoie unii de alții.
Medicul Mihai Craiu:
Acesta subliniază că pandemia e departe de a fi trecut. „Ne bucurăm că ne uităm la ultimele cifre, dar la toamnă e posibil să vină iar niște cazuri, mai ales într-o populație nevaccinată”.
O altă soluție sugerată de doctor este „să introducem în programe de tip Școala Altfel tot felul de lucruri, activități care le-au lipsit copiilor în ultimul an, să facă împreună ceva”.
Este nevoie de „să facem un screening proactiv fără a presupune că sunt bine copiii”. Ei trebuie întrebați care sunt nevoile lor, iar adulții și cadrele didactice să vină în întâmpinarea lor și cu programe dedicate „strict sufletului”, fără a fi însă scoși din mediul lor normal.
Copiii vin la Urgențe cu patologii care mimează bolile adulților cu care stau
Medicul recomandă și o soluție adoptată deja în S.U.A., și anume atașarea unui chestionar de triaj, despre depresie și anxietate, pentru identificarea copiilor care se prezintă la serviciul de urgențe și se confruntă cu astfel de stări.
„Cert este că la noi, la Urgențe, în fiecare zi avem copii care vin cu patologie care mimează accidente vasculare sau dureri coronariene, toată patologia de la bunicii cu care stau. Sunt o oglindă fidelă a suferinței și a angoaselor noastre ale adulților. Cred că e momentul să-i scoatem afară și să facă împreună ceva”, prezintă doctorul realitatea cu care a intrat în contact în ultimul an la spital.
Părinții trebuie să fie mai atenți la copiii lor
Atrage atenția că deseori părinții nu observă semnalele pe care le transmit copiii lor, cu anxietate sau depresie, fiindcă acestea nu sunt întotdeauna legate de rezultatele catastrofale la școală.
„Mi-au scris părinți observând comportamente complet neîntâlnite la adolescenți. Lucrurile par un pic scăpate din mână pentru că noi, adulții, în ansamblu, am început să fim și noi mai triști. Aproape un sfert din cei care lucrează de acasă au depresie și mahmureală. Trebuie să identificăm precoce, atât doctorii, cât și dascălii”, completează medicul.
Un alt sfat pentru părinți este să fie atenți la greutatea copiilor. Unul dintre primele semne ale dezechilibrelor emoționale se vede pe cântar, prin variații, fie kilograme în plus sau în minus.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro