Comentează„Acești copii care aparent trec prin boli mai puțin zgomotoase pot rămâne simptomatici. Pot avea minte încețoșată, forță mai puțină, unii pot avea și disfuncție cardiacă”, a declarat Craiu, în cadrul dezbaterii.
El a spus că simptomele de long COVID pot rămâne la copii până la 12 săptămâni.
Cuprins:
La dezbaterea organizată marți de organizația Salvați Copiii au mai participat ministrul sănătății, Alexandru Rafila, și medicii pediatri Alexandru Ulici, de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, Mihai Gafencu, de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, și Anca Drăgănescu, de la Institutul „Matei Balș”.
Sindromul „long COVID”, mai dificil de identificat la copii
Studii diferite desfășurate în SUA și în diverse state europene oferă rezultate diferite în ceea ce privește simptomele de lungă durată cu care rămân copiii și adolescenții după infecția cu coronavirus.
Prevalența simptomelor de „long COVID” variază considerabil de la studiu la studiu, între 4 și 66% dintre cei chestionați au declarat că au aceste simptome la săptămâni bune de la infectare, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA. Cele mai întâlnite sunt: durerea de cap, oboseala, lipsa de concentrare, probleme cu somnul, tuse, durere în piept, lipsa mirosului.
Procentele variază atât de mult din cauza unor limitări, explică specialiștii americani: lipsa unei definiții exacte a termenului de long COVID, faptul că se manifestă ușor diferit la copii decât la adulți și unele afecțiuni pot proveni, de fapt, din alte cauze, precum anxietatea.
Un alt motiv pentru care aceste studii nu sunt foarte exacte este dat de rata mică de răspuns la ele. Cum cei cu simptome care persistă mai multe săptămâni au răspuns preponderent la aceste studii, este posibil ca rezultatele să fie supraestimate.
Mai puțină presiune pe spitale decât în valurile precedente, spun medicii
În spitalele din România erau internați, marți, 18 ianuarie, 348 de copii, 11 dintre ei la terapie intensivă. Numărul celor internați pe secții este mai mare decât în ziua interioară, dar a scăzut la jumătate numărul celor la ATI.
„Nu ne confruntăm cu o explozie a cazurilor care blochează spitalele și ATI în cazul copiilor, presiunea pe spitale este mai mică decât în valurile precedente”, a spus ministrul sănătății, Alexandru Rafila.
„Numărul de copii internați, deși este un număr important de infectări noi cu COVID-19, 16.000, nu este de natură să ne îngrijoreze”, spune și medicul pediatru Alexandru Ulici.
La Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, afirmă el, este o mai mare presiune pe medici, însă nu în privința copiilor bolnavi de COVID, ci din cauză că spitalul este deschis pentru toate afecțiunile, de la respiratorii până la intervenții chirurgicale.
„Cazurile care s-au prezentat la UPU au fost mai numeroase în acest weekend, dar paturile de la ATI s-au menținut goale, spre bucuria noastră. Am avut doar trei internați în ultimele trei săptămâni, toți trei cu alte comorbidități”, a afirmat și medicul Mihai Gafencu, de la Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”.
Simptomele cu care copiii cu COVID ajung la spital: febră, dureri de cap, enterocolită
La camerele de gardă ale spitalelor, copiii infectați cu COVID ajung de obicei cu simptome ușoare: febră, dureri în gât sau tuse, explică medicul pediatru Anca Drăgănescu, specialist infecționist la Institutul „Matei Balș”.
Mihai Craiu atrage însă atenția că în cazul copiilor foarte mici „putem să ne păcălim ușor” și să nu ne dăm seama că este vorba despre o infecție cu coronavirus.
Vaccinarea copiilor, o protecție pentru toți
România urmează să înceapă, la sfârșitul lunii ianuarie, campania de vaccinare pentru copiii cu vârste între 5 și 11 ani, la peste două, chiar trei luni de când campanii asemănătoare au început în SUA, Australia și mai multe țări europene.
Deși formele grave de COVID sunt mai rare în rândul copiilor, acestea există și nu trebuie neglijate, avertizează Anca Drăgănescu. De aceea, cea mai bună protecție pentru ei rămâne vaccinarea, explică medicul.
În plus, arată ea, protecția copiilor vine cu o protecție indirectă a tuturor persoanelor din jurul lor.
„Evident că pacienții care au boli cronice a căror evoluție le poate fi agravată de COVID, pacienții cu obezitate, boli cardiovasculare sau diabet au indicație pentru vaccinare, dar vaccinarea copiilor fără afecțiuni ar aduce un beneficiu în privința scăderii numărului de posibile spitalizări, o protecție indirectă”, spune Drăgănescu.
„În privința scăderii transmisibilității, i-ar proteja pe cei din familiile acestor copii care mai au membri cu grad de risc pentru o formă severă de afecțiune COVID-19. Să nu uităm că riscul de apariție a unui caz secundar în familie e de 19% la Omicron, comparativ cu 8%, în cazul variantei Delta” –
Anca Drăgănescu, medic pediatru, specialist infecționist:
Cum îi protejăm de boală pe copiii care nu pot fi vaccinați
Medicii au explicat ce pot face părinții în cazul copiilor mai mici de 5 ani care nu pot fi încă vaccinați: să se protejeze ei înșiși, să poarte mască de protecție, să evite spațiile aglomerate, să se spele pe mâini, să se testeze și să-l retragă pe copil din comunitate la apariția primelor semne de boală.
„Noi, adulții, trebuie să fim mai atenți și mai responsabili. Așa vom putea asigura o viață cât de cât spre normalitate până la sfârșitul acestui an”, a spus medicul pediatru Mihai Gafencu.
„Să nu facă atacuri de panică, nu are rost stresul nostru să-l punem în capul copiilor. Suferința sufletească este principalul dușman. Să fim liniștiți, să facem tot ce e omenește posibil să ne protejăm. E bine să facem drumeții, să ne dăm cu bicicleta, să facem mișcare, nu să stăm paralizați în fața ecranelor”, a punctat și medicul pediatru Mihai Craiu.
El a făcut apel la medicii de familie să nu prescrie antibiotice copiilor care fac forme ușoare de COVID-19.
„La copilul cu forme ușoare de COVID nu trebuie să prescriem antibiotice decât dacă există dovezi clare că există o suprainfecție bacteriană”, a spus Craiu.
Foto: Shutterstock
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!