Avertismentul petroliștilor: statul va încasa cu 2 miliarde de lei mai puțin din plafonarea prețului la gaze, companiile nu vor mai face investiții

În primul rând, companiile de petrol și gaze arată că taxa se va aplica pe o bază mai mică, ceea ce înseamnă venituri mai mici la buget.

„ROPEPCA consideră că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă, atât pentru sectorul petrolier, cât şi pentru bugetul de stat. Membrii noştri se aşteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% şi 60%, în funcţie de modelul de business al fiecărei companii.

Luând în considerare un preţ de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacţiile cu livrare în luna noiembrie 2018) şi producţia de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puţin 2 miliarde de lei pe an (proveniţi din taxa pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţei de gaze, redevenţe şi impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participaţiile statului în companiile producătoare de gaze, precum şi TVA pentru consumatorii finali de uz casnic.

Nu sunt incluse pierderile suplimentare provocate de reducerea investiţiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producţiei de gaze şi de impactul economic negativ indirect şi indus”, potrivit unui comunicat al asociației.

Investițiile ar putea scădea cu 50%

Mai mult, prețul reglementat ar urma să scadă banii disponibili pentru investiții.

„Preţul reglementat riscă să reducă cu până la 50% fondurile disponibile pentru investiţii în proiecte de gaze.

Companii care depind de finanţarea externă pentru realizarea proiectelor de producţie şi de explorare au pierdut deja finanţarea şi sunt în pericol de închidere în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investiţiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală.

Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare şi dezvoltare în viitorul apropiat”, au mai arătat petroliștii.

Cei mai mari producători de gaze din România sunt Romgaz și Petrom, iar în domeniu mai activează și Stratum Energy, Amromco, Wintershall și Aurelian Oil & Gas.

Statul deține 70% din acțiunile Romgaz și 20,6% din Petrom, companii care au acordat în ultimii ani dividende.

Bătălia pe Marea Neagră

Concomitent, există mai multe proiecte de extracție a gazelor naturale din Marea Neagră: gigantul american ExxonMobil a descoperit în 2012, alături de Petrom, un zăcământ care ar avea între 42 și 84 miliarde de metri cubi, în vreme ce grupul rus Lukoil și Romgaz au găsit un alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

Acestea necesită însă investiții mari pentru a se ajunge la extragerea „aurului albastru”.

Legea offshore, altă lovitură

Companiile de petrol și gaze erau deja nemulțumite de forma finală a legii offshore, adoptată în vara anului trecut. Aceasta prevedea o taxare suplimentară a producției și a fost ulterior întoarsă în Parlament de președintele Klaus Iohannis și votată într-o altă formă.

România, a patra rezervă de gaze din Europa

Potrivit unui raport al grupului petrolier BP, România are a patra rezervă de gaze din Europa, după Norvenia (1.700 miliarde de metri cubi), Olanda (700 miliarde) și Marea Britanie (200 miliarde).

România ar avea 100 de miliarde de metri cubi de gaze în subsol.

La nivel mondial, cele mai mari rezerve se găsesc în Rusia (35.000 de miliarde de metri cubi), Iran (33.200 miliarde), Qatar (24.900 miliarde) și Turkmenistan (19.500 miliarde).

Gazele sunt folosite de către termocentralele din marile orașe pentru producerea căldurii, dar și de către industrie, la producerea îngrășămintelor.

Urmărește-ne pe Google News