Avertismentul Rusiei în contextul tensiunilor cu Ucraina: „Cei care repetă punctele de discuţie de la Bucureşti se joacă cu focul”

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti din aprilie 2008 potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO” într-o zi constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene”, a declarat joi Serghei Lavrov la tribuna OSCE, evocând în acest context intervenţia militară a Rusiei în Georgia în august 2008, conform transcriptului discursului său susţinut la cea de-a 28 reuniune a Consiliului miniştrilor de externe a OSCE de la Stockholm postat pe site-ul oficial al Ministerului de Externe al Rusiei.

Șeful diplomaţiei ruse a dat vina pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili pentru războiul de cinci zile declanşat la început pe teritoriul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud – unde Rusia dispunea de un contingent de forţe de menţinere a păcii – şi care s-a extins apoi în adâncul teritoriului Georgiei, tancurile ruseşti ajungând atunci aproape de Tbilisi.

„În august 2009, această mină a detonat deja când preşedintele Mihail Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos”, a declarat joi Lavrov.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Deşi raportul oficial al OSCE concluzionează că ostilităţile au izbucnit în urma acţiunilor militare lansate de către forţele georgiene contra regimului separatist din Osetia de Sud, acesta nu insistă totuşi – potrivit unor comentatori independenţi ruşi, precum Iulia Latânina – asupra „numeroaselor provocări” ruseşti înaintea izbucnirii conflictului, care au instigat practic ostilităţile.

„Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că ‘ţările terţe’ nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru”, a spus ministrul rus de externe de la tribuna OSCE.

Perspectiva extinderii NATO spre est este principalul punct de nemulțumire al Rusiei în relația cu Occidentul.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, insistase miercuri într-o conferinţă de presă la Riga că Rusia „nu are niciun drept de veto” în cazul în care Alianţa se va decide să primească Ucraina în NATO, conform EFE şi Ukrainska Pravda.

„Vreau să fiu foarte clar: transformarea ţărilor noastre vecine nouă într-o trambulină pentru confruntarea cu Rusia şi desfăşurarea de forţe NATO în imediata vecinătate a zonelor de importanţă strategică pentru securitatea noastră sunt categoric inacceptabile”, a insistat Serghei Lavrov, conform transcriptului de pe mid.ru.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Aceste noi ameninţări intervin deja într-un context tensionat, Kievul şi Occidentul acuzând Rusia de concentrarea de forţe şi echipamente în apropierea frontierelor cu Ucraina, exprimând temeri privind un nou atac rusesc în ţara vecină, potrivit RBC.ua.

„Tumoarea canceroasă” a Donbas-ului

Totuşi, cea mai mare parte a analiştilor ruşi, între care expertul militar Aleksandr Golţ, este de părere că actuala comasare de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina are ca obiectiv „şantajarea” Occidentului şi, în special, SUA – cu care preşedintele rus Vladimir Putin ar dori o „reîmpărţire a sferelor de influenţă” – şi nu de a „rupe Donbas-ul” de la Ucraina.

Kremlinul este conştient, potrivit acestora, că zonele controlate de separatiştii proruşi în Doneţk şi Lugansk sunt adăvărate găuri negre, care necesită investiţii uriaşe pentru reconstrucţie şi decriminalizare. De aceea, Moscova şi insistă ca autorităţile de la Kiev să aplice acordurile de la Minsk care ar „băga această tumoare canceroasă (ORDLO-zonele controlate de separatişti în Donbas) înapoi în trupul Ucrainei în condiţiile dictate de Kremlin”, consideră Iulia Latânina într-un editorial publicat recent în Novaia Gazeta. Editorialista rusă mai spune că Moscova nu are nevoie de Donbas în condiţiile actuale, ci să destabilizeze în continuare Ucraina.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Și politologul ucrainean de origine română Marin Gherman a spus, într-un interviu pentru Libertatea, că amenințarea Rusiei există, dar că nu e ceva nou. „O agresiune iminentă sau eventuală a Rusiei a fost potențial posibilă pe parcursul întregului an 2021, de aceea eu nu am văzut nimic nou”, a spus el el, insistând pe faptul că asistăm la un război psihologic.

Însă, după cum recunoaşte opozantul rus Ilia Iaşin, preşedintele Putin şi anturajul său compus din „siloviki” (structurile de forţă din Rusia) este imprevizibil.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la 1 decembrie că vrea să obţină garanţii în scris de la NATO că Alianţa nu se va extinde spre Est, conform agenţiilor ruse de presă.

Urmărește-ne pe Google News