Din 30 septembrie şi până la 8 octombrie, numărul de cazuri noi zilnice depistate în România a crescut cu 50%. Cea care dă măsura vitezei de creştere a epidemiei la un anumit moment este rata de reproducere.
Intitulată ”R”, rata de reproducere a virusului este un indicator folosit de multe ţări pentru a evalua nivelul epidemiei la un moment dat în timp şi pentru a orienta deciziile de control al răspândirii unei boli infecţioase.
R se referă la numărul de persoane pe care le va infecta o persoană infectată cu virusul, în medie.
Pentru ca o epidemie să se stingă, R trebuie să scadă cât mai mult, spre 0.
Dacă în cazul Sars-Cov-2 nu s-ar lua nicio măsură, atunci rata de reproducere ar fi de 3. Adică, dacă nu se ia nicio măsură pentru oprirea lui, fiecare persoană infectată cu noul coronavirus ar da virusul, în medie, la încă 3 oameni.
La o rată de doar 1,1, în două luni, de la un singur caz se ajunge la 25.000 de cazuri.
Această imagine arată cum diferite rate de reproducere a infecţiei cresc mai mult sau mai puţin numărul total de cazuri:
“Datele arată că rata de reproducere a virusului în România este în acest moment de 1,5, ceea ce înseamnă că virusul se răspândeşte cu o viteză mai mare decât în vară”, explică profesoara Doina Azoicăi.
Răspândirea mult mai mare e nu e pentru că s-ar fi modificat virusul, ci este impactul măsurilor şi al comportamentelor oamenilor.
Prof Doina Azoicăi, epidemiolog:
“Atât am avut şi la începutul pandemiei, în luna martie. Apoi, în vară rata scăzuse la 1, chiar şi 0,9 – ca urmare a tuturor măsurile luate de autorităţi şi de oameni. Ulterior, relaxarea mai multor măsuri a făcut ca această rată să urce la 1,5. Virusul a rămas în tot acest timp la fel de contagios”, a explicat specialista în epidemiologie, pentru Libertatea.
Această tendinţă de creştere a transmisibilităţii poate fi observată şi în celelalte ţări din emisfera nordică aflate deja în al doilea val sau pe cale să intre în al doilea val al epidemiei.
De ce este periculos un R mai mare decât 1?
Dacă rata de reproducere este mai mare decât 1, atunci înseamnă că numărul de cazuri creşte exponenţial – se umflă la fel ca datoria la un credit neachitat.
Ce măsuri ar trebui luate?
“Nu pot spune ce decizii trebuie luate la nivel guvernamental, pentru că există un comitet tehnic care decide aceste lucruri. Dar din punctul meu de vedere, măsurile care ar funcţiona sunt:
- creşterea testărilor
- identificarea mai rapidă a focarelor pentru stingerea lor
- şi, desigur, purtarea măştii, inclusiv în spaţiile publice deschise, unde există riscul aglomerării”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro