21 comentariiTulpini ale acestor microbi Methuselah, cunoscute şi ca virusuri zombie, au fost deja izolate de cercetători şi au stârnit temeri că o nouă urgență medicală globală ar putea fi declanșată de o boală din trecutul îndepărtat, notează sursa citată.
Astfel, oamenii de știință au început să planifice o rețea de monitorizare a Arcticii care să identifice cazurile timpurii ale unei boli cauzate de microorganisme străvechi. În plus, această rețea ar asigura carantină și tratament medical specializat pentru persoanele infectate, în încercarea de a limita o epidemie și de a împiedica persoanele infectate să părăsească regiunea.
„În prezent, analizele privind amenințările pandemice se concentrează pe bolile care ar putea apărea în regiunile sudice și apoi să se răspândească în nord”, a declarat geneticianul Jean-Michel Claverie de la Universitatea Aix-Marseille.
Potrivit acestuia, „s-a acordat puțină atenție unui focar care ar putea apărea în nordul îndepărtat și apoi să se răspândească în sud – și cred că este o omisiune. Acolo sus există virusuri care au potențialul de a infecta oamenii și de a declanșa un nou focar de boală”.
Virus capabil să provoace o formă străveche de poliomielită
Acest punct de vedere a fost susținut de virusologul Marion Koopmans de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam.
Nu știm ce virusuri zac acolo în permafrost, dar cred că există un risc real ca acolo să existe unul capabil să declanșeze un focar de boală – să zicem de o formă străveche de poliomielită. Trebuie să presupunem că așa ceva s-ar putea întâmpla.
Virusologul Marion Koopmans:
În 2014, Jean-Michel Claverie a condus o echipă de oameni de știință care a izolat virusuri vii în Siberia și a demonstrat că acestea încă pot infecta organisme unicelulare, chiar dacă au fost îngropate în permafrost timp de mii de ani. Alte cercetări, publicate anul trecut, au dezvăluit existența mai multor tulpini virale diferite din șapte situri diferite din Siberia și au arătat că acestea puteau infecta celule cultivate. O mostră de virus avea o vechime de 48.500 de ani.
„Virusurile pe care i-am izolat au fost capabile să infecteze doar amibele și nu au reprezentat niciun risc pentru oameni”, a declarat Claverie. „Totuși, acest lucru nu înseamnă că alte virusuri, înghețate în prezent în permafrost, nu ar putea fi capabile să declanșeze boli la oameni. De exemplu, am identificat urme genomice ale poxvirusurilor și herpesvirusurilor, care sunt agenți patogeni umani bine cunoscuți”, adaugă Jean-Michel Claverie.
Permafrostul acoperă o cincime din emisfera nordică, iar unele straturi au rămas înghețate timp de sute de mii de ani, au descoperit oamenii de știință.
„Punctul crucial despre permafrost este că este rece, întunecat și lipsit de oxigen, ceea ce este perfect pentru conservarea materialului biologic”, a declarat Jean-Michel Claverie pentru Observer săptămâna trecută. „Ați putea pune un iaurt în permafrost și ar putea fi încă comestibil 50.000 de ani mai târziu”, susţine acesta.
Dar permafrostul din lume se schimbă. Straturile superioare ale principalelor rezerve ale planetei – în Canada, Siberia și Alaska – se topesc, deoarece schimbările climatice afectează în mod disproporționat zona arctică. Potrivit meteorologilor, regiunea se încălzește de câteva ori mai repede decât rata medie de creștere a încălzirii globale.
De unde vine pericolul
Nu topirea permafrostului este cea care prezintă cel mai mare risc imediat, a adăugat Jean-Michel Claverie. „Pericolul provine de la un alt impact al încălzirii globale: dispariția gheții marine arctice. Aceasta permite creșterea transportului maritim, a traficului și a dezvoltării industriale în Siberia. Sunt planificate operațiuni miniere uriașe, care vor face găuri imense în permafrostul adânc pentru a extrage petrol și minereuri. Aceste operațiuni vor elibera cantități uriașe de agenți patogeni care încă se dezvoltă acolo. Minerii vor intra și vor respira virusuri. Efectele ar putea fi dezastruoase”, explică Jean-Michel Claverie
Oamenii de știință cred că permafrostul, la cele mai adânci niveluri ale sale, poate conține virusuri care au o vechime de până la un milion de ani și, prin urmare, vor fi mult mai vechi decât propria noastră specie, despre care se crede că a apărut în urmă cu aproximativ 300.000 de ani.
„Este posibil ca sistemele noastre imunitare să nu fi intrat niciodată în contact cu unii dintre acești microbi, iar aceasta este o altă îngrijorare .Scenariul ca un virus necunoscut care a infectat cândva un om de Neanderthal să se întoarcă la noi, deși puțin probabil, a devenit o posibilitate reală”, a spus Claverie.
Din acest motiv, Claverie și alții colaborează cu UArctic, Universitatea Arcticii – o rețea educațională internațională din regiunea polară – la planurile de a stabili facilități de carantină și de a oferi expertiză medicală care ar putea să identifice cazurile timpurii și le-ar putea trata la nivel local pentru a încerca să limiteze infecția. „Ne confruntăm acum cu o amenințare tangibilă și trebuie să fim pregătiți să o abordăm”, a mai spus acesta.