Avocata care s-a implicat în schimbarea legii, după cazul unei fetițe obligate să-și viziteze tatăl care o abuzase: „Autoritățile trebuie să prevină, nu să aștepte o tragedie”

O instanță de judecată consideră că un copil de 13 ani poate onsimți un act sexual cu un adult. O alta decide că un criminal în serie trebuie eliberat din pușcărie fiindcă s-a reabilitat, iar acesta îi dă foc victimei care l-a reclamat. O judecătoare refuză ordinul de restricție pentru un bărbat care și-a abuzat propriul copil și fetița trebuie să meargă în vizită la acesta între timp. Un procuror din Cluj consideră că violența domestică începe de la două palme în sus, chiar dacă agresorul a recunoscut că și-a bătut soția.

Sunt cazuri reale, care îngrozesc și ne fac să ne întrebăm unde se produce ruptura în circuitul justiției și cum se ajunge la asemenea anomalii. Am vorbit cu Giulia Crișan, avocat care de 17 ani, de când a fost introdus în legea românească ordinul de restricție, apără victimele violenței domestice.

„Nu știu dacă procurorii nu așteaptă să treacă un timp, doar-doar părțile se împacă”

O fată de 18 ani din Vișeu de Sus a fost ucisă de bărbatul pe care îl raportase anterior la poliție. Criminalul ei era chiar bărbatul care la vârsta de 13 ani o violase și cu care la 15 ani a și rămas însărcinată.

Avocata Giulia Crișan consideră că în această tragedie, toate autoritățile care trebuiau să intervină au dat greș. „În cazurile de violență domestică, trebuie să intervină mai multe instituții. Mi-e greu să cred că într-o comunitate mică, Protecția copilului nu știa că fata aia trăiește într-un concubinaj, fără să aibă 18 ani. Mi-e greu să cred asta”, este furioasă avocata.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Vorbim despre niște funcționari care au mentalitatea asta și așa pun problema: fata a consimțit la raporturi sexuale. Dacă codul penal spune că actul sexual cu un minor de 13 ani se pedepsește, care e relevanța consimțământului și de unde știe domnul procuror că ea a consimțit, că nu e prezumat de lege niciun consimțământ?

Giulia Crișan, avocată:

În mod normal, Protecția Copilului ar fi trebuit să se autosesizeze și să îi decadă din drepturi pe părinții fetei care consimțeau ca fetița lor să înceapă o relație cu un tânăr major, chiar în casa lor. Dar nu s-a întâmplat.

Apoi nici poliția și nici procurorii nu au făcut ceva. Faptul că exista încă o plângere împotriva bărbatului pentru un act sexual cu un minor și a fost decisă neînceperea urmăririi penale nu face cinste procurorilor. Iar avocata Giulia Crișan vede aici o practică pe care a mai întâlnit-o.

Nu știu dacă motivul pentru care ei țin dosarele astea în nelucrare o constituie complexitatea dosarului, în ideea că nu ar fi o faptă atât de gravă față de alte teancuri de furturi, tâlhării sau așteaptă să treacă un timp doar-doar părțile se împacă, se închide dosarul și toată lumea e fericită.

Giulia Crișan, avocată:

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Practic, de-a lungul carierei a mai întâlnit cazuri în care procurorul ține dosarul la sertar, așteptând împăcarea părților sau ca victima să devină majoră.

Pentru că aceste dosare nu au autor necunoscut, care ar presupune un timp pentru identificiarea agresorului, ar trebui să fie soluționate mai repede. Giulia Crișan, care asigură consiliere juridică și pentru victimele care ajung la Asociația Anais, a făcut demersuri ca legislația să fie schimbată.

„La un moment dat era o propunere de modificare a Codului de procedură penală ca anumite plângeri să fie instrumentate în cel mult un an. A fost un scandal că nu se poate, că până identifică agresorul durează. Eu atunci am făcut un comentariu ca măcar să limiteze la agresiunile familiale. În cazul violențelor domestice agresorul e cunoscut, că ți-l spune victima, nu trebuie să faci tu cercetări să-l identifici. Și doar instrumentezi fapta.”

Recomandări

România a fost condamnată să-i plătească 85 de milioane de euro oligarhului rus care a fost proprietar al RAFO Onești

„Autoritățile ar trebui să perceapă din start starea de pericol în care se află o victimă”

În cazurile de violență domestică, nu de puține ori se întâlnesc cazuri în care poliția consideră că nu știe cine pe cine a bătut și care e victima, de fapt. Giulia Crișan explică aceste cazuri:

„Autoritățile ar trebui să perceapă din start starea de pericol în care se află o victimă. Sunt foarte multe situații în care poliția este apelată într-un caz de violență domestică și vorbim de doi soți sau concubini. Femeia spune că a fost lovită, trasă de păr, dată cu capul de perete. El spune că și ea l-a lovit, l-a zgâriat. Atunci poliția percepe asta ca pe un conflict familial, în care amândoi s-au bătut parte în parte și ei nu au cum să facă dreptate.” Prin urmare, poliția dă un avertisment ambilor soți și așa consideră că i-a liniștit.

Lucrurile s-au mai îmbunătățit după ce a fost introdusă, acum doi ani, opțiunea ordinului de restricție provizoriu emis direct de către polițist.

Acum ei când sunt sesizați la 112 se duc la locul menționat, au la dispoziție posibilitatea de a folosi forța, adică pot sparge ușa, intră, nu contează a cui e proprietatea, nu au nevoie de acordul nimănui, ca să salveze victima. Pe loc emit un ordin de protecție, se întocmește un formular de evaluare a riscurilor pe baza răspunsurilor victimei și consemnărilor făcute de ei și îi interzice să se apropie de victimă la o anumită distanță.

Giulia Crișan, avocată:

Ordinul poliției are valabilitate cinci zile, și în 48 de zile de la emiterea lui ajunge pe masa unui procuror care confirmă ordinul și poate face cerere la judecător să emită ordin de restricție pentru șase luni.

O judecătoare a respins prelungirea ordinului de restricție pentru un bărbat care și-a abuzat copilul

„Sunt instanțe care emit foarte greu un ordin de protecție. Dacă vă uitați pe statistici, sunt unele care emit cu mai mare lejeritate. Avem probleme și la nivel de procurori. De exemplu, procurorul confirmă ordinul de protecție provizoriu emis de polițist, face cerere la judecător pentru emiterea ordinului pe șase luni, considerând că victima este în pericol, iar procurorul de ședință a respins cererea colegului său procuror, pe motiv că nu s-a făcut dovada riscului pentru viața sau integritatea victimei”, explică avocata.

A mai întâlnit un caz care a determinat-o pe Giulia Crișan să facă demersuri să schimbe legea. O judecătoare din sectorul 6 a respins prelungirea ordinului de restricție pentru un bărbat care își abuzase propriul copil. Și în plus, judecătoarea a menționat că hotărârea ei este definitivă și fără cale de atac.

40 de zile a făcut avocata plângeri peste plângeri și a încercat să-i convingă pe cei din Ministerul Justiției să specifice clar în lege că orice hotărâre este atacabilă, chiar dacă practica juridică arăta că hotărârile instanțelor de fond se atacă cu apel. În cele 40 de zile până când au putut să atace decizia, fetița a trebuit să își viziteze tatăl agresor.

Când am mers în comisii, cei de acolo nu înțelegeau, îmi spunea că se atacă hotărârile și nu e necesară specificarea. Eu le-am spus că nu mai risc ca un alt copil să fie abuzat din cauza unei judecătoare care interpretează legea cum vrea.

Giulia Crișan, avocată:

„Legea spune că trebuie să previi un pericol iminent, că nu trebuie să aștepți să o lovească, trebuie să previi să o lovească”. Nu se întâmplă însă mereu asta, și viața victimelor se îngreunează și din cauza unor funcționari care nu își fac treaba. În plus, violența domestică este o problemă extrem de răspândită.

În România, una din trei femei spune că a fost afectată de violența fizică sau sexuală la un moment dat în viață.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro