Avocații jandarmilor din dosarul 10 august, revoltați că procesul se judecă „cum nu s-a mai văzut” de repede. Victimele îi contrazic: „E o strategie de a împinge dosarul înspre prescripție”

Apărătorii inculpaților susțin că nu pot face față ritmului alert impus de magistrat și că nu pot asigura o apărare efectivă dacă trebuie să se prezinte la proces mai des de două ori lunar.

Pe de altă parte, avocații oamenilor bătuți și gazați de jandarmi au intuit ce stă în spatele acestor susțineri și spun că este vorba de o nouă strategie de a tergiversa cauza până la prescripția faptelor.

Judecătorul militar care i-a speriat pe avocați

Dosarul 10 august este judecat, din 8 noiembrie 2024, de judecătorul militar Octavian George Nicolae de la Tribunalul Militar București, pe care avocații inculpaților l-au recuzat încă de la primul termen, dar cererea le-a fost respinsă.

Reamintim că instanțele militare au la dispoziție mai puțin de 2 ani pentru a soluționa definitiv Dosarul 10 August, faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina coloneilor Gheorghe Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile urmând a se prescrie în vara anului 2026.

Recomandări

Rapoartele secrete ale CIA despre armele sonice experimentate de sovietici. „Tunul” de zgomot folosit în timpul ultimului miting al lui Ceaușescu

Tocmai pentru a evita atingerea prescripției și știind că are de audiat aproximativ 700 de părți civile și persoane vătămate, judecătorul militar Octavian George Nicolae a programat încă din luna ianuarie 2025 un calendar strâns al ședințelor de judecată, stabilind inclusiv numele părților civile sau ale părților vătămate care urmează să se prezinte în fața instanței:

• În februarie 2025, au avut loc ședințe de judecată pe datele de 10, 12, 21, 24, 27 și 28, ceva nemaivăzut pentru avocații inculpaților.
• În luna martie, termenele au fost fixate pentru 6, 7, 13, 14, 27 și 28.
• În luna aprilie, vor avea loc înfățișări pe 3, 10, 11 și 25.

Avocații jandarmilor trimiși în judecată se arată suprasolicitați. Unii dintre ei sunt numiți din oficiu și reclamă că nu pot face față ritmului alert impus de judecătorul militar pentru desfășurarea procesului.

Unii avocați s-au oferit să returneze onorariile și să renunțe

Unii dintre avocații aleși au declarat că sunt dispuși să înapoieze onorariile plătite de clienții lor, alții – apărători din oficiu – au făcut cereri la Barou pentru anularea delegațiilor:

• „Nu sunt nici în car, nici în căruță. Sunt la naiba să mă ia. Cam așa, nu știu ce să mai zic. Să zicem că martorii sunt persoane individuale, dar gândiți-vă că nouă ne paralizați activitatea la toți.
• Asta e opinia mea. Pentru că eu nu pot să fiu nici acolo, nici acolo. Pot să fac și accident până îmi vin aici. Că vin repede, parchez, nu sunt atentă, pot să omor un om pe stradă, că trebuie să ajung la Tribunalul Militar la ora 10 jumătate. Am ajuns de… doar nu plâng în fața instanțelor, sincer vă spun.
• Nu știu, stau ca la cerșeală pentru ce? Că se poate realiza situația asta în mod corect și legal. Să fixați o oră. Fixați măcar 12. Ne luăm dosarele cu arestații. Aveți timp. Dar 10.30 nici nu ia amânările la curte”, s-a plâns o avocată, citată în încheierea de ședință din data de 28 februarie 2025.

Recomandări

Donald Trump recunoaște că au loc negocieri privind „împărțirea” Ucrainei: „Problema este discutată chiar acum”

Apărător: „Nu înțeleg ce prioritate are acest dosar. Este împovărător”

Un avocat care reprezintă un colonel, un locotenent-colonel și un plutonier adjutant (toți trecuți în rezervă) i-a cerut judecătorului să fixeze cel mult două termene pe lună, că altfel este peste puterile lui de a asigura apărarea.

• „Dumneavoastră știți foarte bine că eu chiar v-am rugat la unul din termene să procedați într-o altă manieră. Frecvența termenelor ne prejudiciază, așa cum vă spuneau colegii mei, și pe noi, în calitate de avocați, și pe clienții noștri. Este clar că noi ne încărcăm cu amenzi la alte instanțe. De exemplu, la Curtea de Apel București, dacă mă duc și spun, doamna președintă, mă luați cu prioritate că am inculpat în boxă și eu trebuie să ajung la Tribunalul Militar, mi se spune că Curtea are prioritate și suntem cumva, ca să o iau mai pe românește, între ciocan și nicovală.
• Eu, la momentul în care am încheiat contractul cu clienții mei, n-am prevăzut, că nu luam pentru toți banii din lume acest dosar, sincer vă spun, nu făceam contract în el, pentru că eu îmi paralizez toate dosarele. Dumneavoastră ați observat că de la momentul la care am intrat în ședință, adică ați acordat termene, m-am prezentat la toate termenele și este, nu știu, din punctul meu de vedere, chiar este peste puterile mele. Acum nu știu, am vrut să renunț la contract și le-am spus că eu vă restitui prin cont onorariul care am luat un onorariu, normal.
• Eu m-am gândit că o să… Eu am prevăzut că sunt și în dosarul de la Înalta, care a fost repartizat la Înalta Curte, acum s-a întors din nou la parchet, dosarul Revoluției, unde s-a acordat termen o dată pe lună. Acolo sunt pentru 150 de părți civile. După aceea a plecat la Curtea de Apel la fel, tot o dată pe lună. Să zic, acordați dumneavoastră termene măcar de două ori pe lună, dar frecvența termenelor ne împovărează și nu putem să facem niciun fel de apărare.
• Vedeți și dumneavoastră, am venit în sala de ședință de la 10.30, nici n-am mâncat, decât apă am băut, sincer spun. Și nu numai pentru noi este împovărătoare, și pentru dumneavoastră. Acum dosarul Revoluției s-a soluționat cu asemenea frecvență și s-a întors iar la parchet.
• Vă spun cu toată sinceritatea, nu înțeleg ce prioritate are acest dosar. Toate au prioritate la fel, și pur și simplu… nu știu. Vă rog să admiteți cererea așa cum v-au învederat colegii mei. Eu am venit cu rugămintea asta mai de mult, a fost orală, am văzut că dumneavoastră tot ați dat termene”, a spus avocatul.

Recomandări

Moartea misterioasă a unui polițist criminalist. Bogdan Deftu a fost găsit într-o baltă de sânge, la capătul peronului din gara Câmpina

Termenele prea dese îi sărăcesc pe jandarmii bătăuși

Avocatul ales al unui plutonier-major a susținut că clientul său nu își permite să-l plătească la o frecvență de 6-7 termene pe lună, deoarece asta ar însemna ca acesta să-i dea mai bine de jumătate din salariu, raportat la un onorariu minim de 580 de lei pe ședință, stabilit de Barou.

• „Dar dacă e să stabilim, să facem un simplu calcul matematic, 6-7 termene pe lună, ori 580 de lei, creează o situație aproape imposibilă pentru partea care este acuzată și dorește să fie reprezentată prin avocat ales.
• Pentru că, după cum a arătat și în cerere, spre exemplu, clientul (plutonier major – n.r.) are venitul lunar net undeva în jur de 5.800 de lei. Dacă scădem 3.000-4.000 de lei pentru avocat, pentru fiecare termen reprezentat, ar ajunge să fie la limita subzistenței, adică nu ar putea să întreprindă nimic altceva. Practic, o lună de zile ar munci pentru a își exercita dreptul fundamental prevăzut de lege de a fi reprezentat de un avocat ales.
• Prin urmare, doresc să susțin cu toată fermitatea să admiteți prezenta cerere și să nu stabiliți mai mult de două termene de judecată pe lună, pentru că altfel va fi o sarcină foarte dificilă. Bănuiesc că și restul persoanelor acuzate nu sunt niște miliardare care să își poată permite să arunce cu banii în stânga și în dreapta, pe de-o parte. Pe de altă parte, poate să vă confirme și clientul meu, când am încheiat contractul de asistență juridică, ne așteptam la una, maxim două ședințe de judecată pe lună”, a declarat avocatul.

Ceva nemaivăzut în justiție de la Camelia Bogdan încoace

Un alt avocat a arătat că stabilirea unui calendar atât de strâns pentru acest proces este este pur și simplu „contrar uzanțelor” sistemului judiciar din România, în care nu s-a mai văzut așa ceva de la judecarea și condamnarea lui Dan Voiculescu.

În fața magistratului militar, avocatul a făcut o aluzie fină la cazul fostei judecătoare Camelia Bogdan, care ulterior exclusă din magistratură. În 2014, știind că infracțiunile mogulului sunt pe cale să atingă termenul de prescripție, judecătoarea Camelia Bogdan a grăbit procesul și l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de pușcărie cu puțin timp înainte să se stingă termenul de tragere la răspunderea penală.

•  „Uzanțele procedurilor judiciare penale din România sunt departe de această frecvență de două termene pe săptămână.
• Eu, personal, o astfel de frecvență nu am mai întâlnit decât, cred, în dosarul care a fost condamnat domnul (Voiculescu Dan – n.r.), în care a judecat doamna (judecător Camelia Bogdan – n.r.), acolo s-au dat câteva termene la două, trei zile. În rest, nu știu în sistemul de drept românesc să fi existat, după Revoluție, desigur, dosar în care să fie stabilită o asemenea frecvență.
• Pe care de consecință și punând în balanță cu faptul că nu găsesc eu, personal, rațiuni (…), nu găsesc argumente logico-juridice care să creeze o distincție între această cauză și alte cauze care sunt pe rolul instanțelor de judecată în România.
• Sunt de acord cu ce a spus colegul meu antevorbitor, cu acel deziderat de a scădea încărcătura completelor de judecată și a avea o anumită frecvență prin care să se soluționeze mai repede cauzele, dar asta trebuie să fie un deziderat să fie pus în aplicare printr-o politică penală coerentă, astfel încât să luăm cauzele în aceeași manieră de la urmărire penală și până la soluționarea definitivă, nu cu schimbări bruște de traiectorie pe parcursul procesului, lipsite de previzibilitate și care nu conduc la altceva decât la o încălcare a drepturilor unora dintre părțile din cauzele respective, fie că vorbim de părți civile sau de inculpații”, a spus alt avocat.

Apărătorii victimelor: „E o strategie de a împinge dosarul spre prescripție”

În replică, unul dintre apărătorii desemnați din oficiu pentru o parte din victime a arătat că înțelege concluziile colegilor lui, dar le consideră neîntemeiate.

Cum colegii lui care apără alte părți civile nu au invocat asemenea argumente, avocatul a intuit că asemenea susțineri fac parte dintr-o strategie a inculpaților de a împinge procesul spre prescripție:

• „În privința aspectului financiar, vă rog să observați că în materia dreptului civil există posibilitatea formulării cererii de ajutor public judiciar, iar în materia dreptului penal această chestiune este tranșată prin obligativitatea asigurării avocatului din oficiu în acele situații în care legea cere această obligație a asigurării unui apărător și anume doar în cadrul anumitor infracțiuni pedepsite de lege cu mai mult de cinci ani închisoare.
• Dreptul inculpatului de a avea un avocat ales este un drept, nu este obligație în sarcina instanței. Acest drept poate fi exercitat în condițiile în care fiecare inculpat, bineînțeles, își permite să angajeze un apărător. Aspectele de natură financiară, respectiv ce avocat își angajează, cu ce onorarii, care este cuantumul acestora, nu sunt chestiuni care să facă obiectul analizei instanței de judecat. Legiuitorul a prevăzut această cale foarte clară în materia dreptului penal, dar cu asigurarea avocaților în oficiu, tocmai pentru respectarea drepturilor la apărare. Este libertatea fiecărui inculpat de a-și angaja avocatul pe care și-l permite, să zicem așa, în bază unui convenție direct negociate.
• Cu privire la cel de-al doilea argument, care vizează frecvența ședințelor de judecată, domnule președinte, vorbim despre șase zile pe lună. Nu știu la ce se referă colegii, pot doar observa că doar avocații inculpaților au această solicitare și atunci sigur că pot bănui că face parte din această strategie de a împinge dosarul înspre prescripție. Dar, la modul concret, eu am colegi avocați care au câte 10 cauze pe zi.
• Vă rog să aveți în vedere un argument pe care eu l-am mai exprimat în ședințele anterioare, respectiv că noi avem mult mai multe drepturi ale persoanelor vătămate, părți civile, adică sute de oameni care ar fi lezate prin tergiversarea acestui proces, decât drepturile inculpaților pe care avocații care au formulat această solicitare în fața noastră ar fi lezate.
• Faptul că avem două, trei termene de judecată pe an în cauzele civile sau, nu știu, cinci, șase, zece în cauzele penale la tribunalele altele decât cele militare, este regretabil și are legătură cu încărcătura completelor.
• Dar normalitatea ar fi cea care am constatat-o la dumneavoastră. Și atunci, în mod evident, dacă dumneavoastră aveți această posibilitate, neavând o încărcătură atât de mare ca alte complete de judecată, soluția firească și indiscutabilă, din punctul meu de vedere, este tocmai să mențineți acest ritm al judecății și chiar, eventual, citarea mai multor persoane pentru fiecare termen de judecată.(…) 
• Este destul de evident că strategia principală a apărării inculpaților este tergiversarea cauzei până se va ajunge la prescripție. Și oricum, această chestiune este posibilă să se întâmple, chiar și cu acest ritm de câte șase ședințe pe lună. Dacă ajungem la două, cred că ne pierdem vremea cu toții, sincer, fără să jignesc pe nimeni. Venim doar ca să știm că vom ajunge să constatăm prescripția.
• Faptul că avocații nu au capacitatea să pregătească șase termene într-o lună este problema domnilor avocați, să își ia dosare mai ușoare. Dar aici este o instanță militară care are termene mai dese pentru că sunt mai puține dosare și este normal ca într-o cauză atât de complexă, cu atât de multe audieri, să fie mai multe termene într-o lună. Șase termene într-o lună, mie personal, mi se par puține, ca și colegului meu, având în vedere numărul mare de persoane care trebuie să fie audiate și ritmul audierilor care este îngreunat de întrebări inutile”, a declarat unul dintre avocații victimelor.

Ancheta din dosarul 10 august, redeschisă după clasarea la DIICOT

Doi magistrați au făcut posibilă aducerea în fața justiție a foștilor șefi ai Jandarmeriei Cucoș, Cazan și Sindile în Dosarul 10 August.

• Primul este procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a sesizat din oficiu cu privire la intervenția abuzivă a militarilor asupra protestatarilor din Piața Victoriei și a deschis dosarul chiar a doua zi, pe 11 august 2018. Împotriva acestuia au urmat un lung șir de dosare disciplinare din partea Inspecției Judiciare, pe care magistratul în cele din urmă le-a câștigat.
• Al doilea este judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, cel care prin încheierea din 16 aprilie 2021 a desființat soluția de clasare a Dosarului 10 August dispusă de DIICOT și – mai important – a trimis cauza pentru completarea urmăririi penale la Secţia Parchetelor Militare.

Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță le-a pus în vedere procurorilor militari să administreze probe pentru a lămuri aspecte neelucidate sau neglijate de procurorii DIICOT.

Cine sunt militarii inculpați din dosarul 10 august

Foşti şefi ai Jandarmeriei au fost trimişi în judecată de procurorii Secţiei Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părţi civile în proces.

Este vorba despre:

• Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române;
• Colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofiţer în cadrul Jandarmeriei;
• Colonelul Cătălin Sindile, fost prim adjunct al şefului Jandarmeriei Române.

Cei trei sunt acuzaţi de abuz în serviciu, iar Laurenţiu Cazan şi pentru infracţiunea de fals intelectual.

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată alţi 13 ofiţeri şi subofiţeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurenţiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt. col Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. şef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. şef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir.  Aceştia sunt acuzaţi de purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro