ComenteazăCuprins:
Au plecat de la o nuntă ținându-se de mână, la o oră, tânăra zăcea moartă pe caldarâm
Pe data de 21 iunie 2024, Curtea de Apel Iași l-a condamnat pe Sebastian Felecanu la 23 de ani de închisoare pentru omor calificat asupra unui membru de familie și la plata a 210.000 de euro către cei trei membri ai familiei Monicăi Cioată.
Sebastian Felecanu și Monica Cioată, ambii avocați, formau un cuplu de la începutul anului 2020 și locuiau împreună, într-un apartament din Iași.
În noapte de 18 spre 19 iunie 2021, cei doi au participat la o nuntă, unde Sebastian Felecanu s-a îmbătat, primele semne de agresivitate manifestându-se la adresa chelneriței care îl servea.
De la nunta respectivă, cei doi au plecat „ținându-se de mână” în jurul orei 3.24. În mai puțin de o oră, Monica Cioată avea să se zdrobească de asfalt, iar avocatul avea să susțină că partenera lui s-a sinucis.
Instanța reține că pe drumul dintre restaurant și domiciliu, cel mai probabil, între Sebastian Felecanu și Monica Cioată au existat anumite discuții contradictorii, care au generat o stare conflictuală între inculpat și victimă, situație ce a fost vizibilă din comportamentul celor doi, la momentul la care au coborât din autoturism.
La ora 4:04, mașina celor doi este surprinsă de camerele de supraveghere din parcarea imobilului unde locuiau. Sebastian Felecanu rămâne în urmă – „părând ușor dezorientat spațial și nesigur în mișcări” (descrierea instanței – n.r.) – în timp ce partenera lui intră pe ușa scării de bloc, pe care încearcă să i-o trântească în față.
Conflictul premergător crimei, înregistrat chiar de către victimă
După ce au ajuns în apartament, cei doi au început să se certe, fapt care rezultă dintr-o înregistrare audio-video de pe telefonul victimei, dar și din relatările vecinilor, care au auzit scandalul:
- „În continuare, cearta dintre cei doi se accentuează, niciunul nefăcând vreun efort de a aplana lucrurile; dimpotrivă, inculpatul continuă să îi reproșeze victimei că îi place să facă scandal, ca să se simtă el aiurea, că «vii și îmi demonstrezi mie că nu știu ce poți, ca să îmi faci mie chestiuni?», i se adresează vulgar, după care concluzionează «Mă doare în p… de tine!», «Du-te dracului!».
- Pe de altă parte, victima, o persoană extrem de impulsivă, după cum rezultă din probele testimoniale, dar și foarte atașată de inculpat, aflată într-o relație de a cărei siguranță se îndoia permanent (conform mesajelor din aplicația WhatsApp), se enervează și mai tare și începe să îl lovească pe inculpat, în scopul de a-l determina pe acesta să nu plece, lucru pe care i-l comunică în mod repetat. În același timp, tot victima pare că izbește lucruri prin casă. Inculpatul îi transmite, de asemenea repetat, dar pe un ton mai degrabă normal, să nu îl mai lovească, amenințând-o că o va lovi, victima transmițându-i că a făcut-o deja, că a lovit-o fix în burtă (minutul 3:45 al înregistrării).
- În continuare, cearta dintre inculpat și victimă se intensifică, întrucât aceasta din urmă continuă să îl lovească, să îi transmită că nu va pleca nicăieri, ceea ce îl enervează pe inculpat și mai tare și îi transmite victimei că el nu mai are nicio treabă cu ea, că nu e treaba ei unde pleacă. Tot inculpatul îi comunică victimei că se gândește că o va lovi, după care chiar el o roagă să îl lovească din nou, ceea ce ea și face, după care se aude cum ea țipă, spunându-i să îi dea drumul, că o doare.
- Inculpatul continuă să o tragă de păr (aspect dedus din faptul că victima a țipat: «Îmi smulgi părul!!!»), timp în care o întreabă în mod repetat dacă are de gând să îl lase în pace. Se aude cum victima începe la un moment dat să plângă tare, aceasta își revine și îi spune inculpatului: «Nu te las în pace!», reproșându-i că s-a îmbătat ca un porc ce este și că i-a smuls părul, moment în care pe înregistrare se aude un «Auuu…» prelung din partea ei, urmat de plânsete.
- Conflictul verbal și fizic dintre cei doi continuă în aceiași parametri, victima continuând să se împotrivească dorinței inculpatului de a părăsi apartamentul, inclusiv prin lovituri aplicate acestuia (se aud zgomote de plesnituri), iar acesta din urmă, deși îi transmite victimei să nu îl mai lovească, o agresează și el, pe înregistrare auzindu-se cum victima plânge, dar nu renunță la atitudinea inițială.
- Din acest punct și până la aruncarea victimei de la geamul de la fereastra bucătăriei apartamentului inculpatului a trecut un interval de doar 6 minute, timp în care conflictul dintre cei doi nu a încetat, ci, dimpotrivă, a crescut în intensitate”, reține instanța de judecată.
Avocatul și-a strâns de gât partenera, apoi i-a înscenat sinuciderea
Instanța a reconstituit ce s-a întâmplat ulterior pe baza probelor testimoniale și a expertizelor efectuate în cauză. Adevărul pe care avocatul Sebastian Felecanu îl neagă chiar și în prezent este că acesta a bătut-o pe iubita lui însărcinată și a strâns-o de gât până când aceasta și-a pierdut cunoștința.
- „Reține instanța împrejurarea că inculpatul, pe fondul unei stări de ebrietate ridicate, (…) a decis să aplice o corecție fizică mai severă victimei, lovind-o pe aceasta cu putere, probabil cu pumnul, cel puțin în zona bărbiei, unde a fost descoperită o echimoză de dimensiuni mari, după care a strâns-o de gât, iar consecutiv acestui moment, a luat hotărârea de a o ucide și a făcut acest lucru încercând să creeze aparența unei sinucideri, constând în aruncarea voluntară de la etaj a victimei.
- Inculpatul a considerat că, procedând astfel, actele de agresiune fizică exercitate asupra victimei nu vor putea fi decelate în cadrul leziunilor produse de căderea de la înălțime și, prin urmare, răspunderea sa penală nu va putea fi angajată, dificultățile de intrumentare ale unora fiind bine-cunoscute în știința criminalistică, unde se discută în acest gen de ipoteze de aparența unei crime perfecte.
- Este important de menționat și de natură să potențeze gravitatea faptei nu doar în sensul atragerii formei calificate a infracțiunii faptul că odată cu uciderea victimei a fost suprimat și produsul de concepție, respectiv copilul pe care victima îl purta și al cărui tată era inculpatul, împrejurare ce nu a fost de natură să cenzureze, să înfrâneze acțiunile agresive ale inculpatului, nici în momentele de debut ale conflictului cu victima, nici ulterior, când conflictul s-a acutizat”, notează judecătorul de la Curtea de Apel Iași.
Cum spune judecătorul că ar fi „contribuit” victima la omor
Deși prin gestul său criminal Sebastian Felecanu a ucis două persoane, pe Monica Cioată și pe copilul ei, judecătorul fondului reține că victima ar fi contribuit și ea, într-o oarecare măsură, la deznodământul fatal.
- „Instanța nu omite și nu ignoră, în cadrul acestei analize, faptul că și victima a avut un comportament violent față de inculpat, dar așa cum a menționat și anterior, în cadrul considerentelor expuse, exploziile de furie ale victimei, loviturile cu palmele – cel mai probabil – aplicate inculpatului urmăreau să împiedice ca acesta să părăsească apartamentul, întrucât victima considera că și de această dată, ca și în cadrul multor alte ocazii anterioare, conflictul era doar unul de moment, putând fi restabilite rapid relațiile bune anterioare, în timp ce pentru inculpat, situația a fost cu totul diferită.
- Astfel, instanța poate admite că dependența afectivă a victimei de inculpat, ce s-a manifestat prin interogarea repetată a acestuia din urmă asupra locurilor unde se afla, persoanelor cu care se întâlnea, interesului față de victimă, deși puteau fi considerate flatante într-o primă fază, dat fiind faptul că victima (Cioată Monica – n.r.) era o persoană tânără și atrăgătoare, au putut începe să fie deranjante pentru inculpat, mai ales când aceste întrebări repetate sau suspiciuni ale victimei reprezentau temeiul unor conflicte dintre cei doi, iar pe fondul unei stări avansate de ebrietate, reiterarea aceluiași gen de comportament din partea victimei l-a determinat pe inculpat să reacționeze agresiv, lovind-o, după care a încercat să plece din locuință.
- Faptul că victima nu l-a lăsat, nebănuind încărcarea psihică negativă a inculpatului, exacerbată de dezinhibiția provocată de consumul de alcool și mai mult decât atât, a determinat exacerbarea actelor de violență exercitate de inculpat până în punctul la care acesta a depășit limitele unui comportament aflat în spectrul unei relative normalități și a decis să ucidă victima, neținând cont la acel moment nici de legătura dintre ei, nici de faptul că ea era însărcinată cu copilul său.
- În urma acțiunilor inculpatului, o fată tânără, de doar 26 de ani, ce urma să aibă un copil și care avea perspective de viitor, fiind interesată și pasionată de cariera profesională ce era abia la debut, a murit brusc, într-un mod violent și devastator pentru persoanele apropiate.
- Trebuie menționat astfel că tot acest comportament violent al inculpatului, ce s-a manifestat exacerbat pe fondul întrunirii concomitente a mai multor condiții, nefaste pentru victimă, nu reprezintă neapărat o conduită izolată a acestuia în raport cu terțele persoane și, trebuie adăugat, mai ales cu partenerele de viață, potențialul agresiv și conflictual, mai ales verbal, dar în situații izolate și fizic fiind unul consistent și constant.
- Prin urmare, nu se poate considera că victima a fost cea care, prin comportamentul său, a declanșat anumite impulsuri violente din partea inculpatului, pe care acesta nu le avea în mod normal, dar le-a manifestat cu acea ocazie, ci, cel mult, că a contribuit involuntar la proliferarea unei agresivități fizice ce a condus la omor”, se arată în documentul citat.
Cum l-a scăpat judecătorul pe avocat de pedeapsa închisorii pe viață
Mai departe, instanța de fond justifică decizia de a-l scăpa pe avocatul Sebastian Felecanu de pedeapsa închisorii pe viață, explicând gestul criminal al acestuia printr-un „moment de tulburare, în temeiul unei intenții spontane”:
- „Nu mai puțin, comportamentul inculpatului de după săvârșirea infracțiunii și până în prezent a dovedit o lipsă completă de asumare a faptei pe care nu o recunoaște și nu o va face, în opinia instanței, niciodată, întrucât această situație reprezintă, în primul rând, o chestiune de neacceptat pentru el însuși și relevă o fațetă a personalității sale care, cu siguranță, nu dorește să fie cunoscută de persoanele apropiate.
- Mai grav decât atât, pe tot parcursul procesului penal de față, în niciun moment, inculpatul nu a manifestat, la modul real, regret și compasiune pentru victimă, pentru trauma prin care trec persoanele din familia acesteia, întreaga sa energie și atenție fiind orientate, încă din primele minute consecutiv decesului victimei, doar înspre propria sa persoană, înspre găsirea unor soluții pentru a eluda răspunderea penală pentru această faptă, detașarea afectivă bruscă față de victimă fiind vizibilă din comportamentul său de la momentul la care la fața locului au sosit organele de poliție. Toate acestea nu pot fi altfel explicate decât prin faptul că sentimentele de afecțiune față de victimă nu au fost reale (…).
- Mai mult, din dorința de a găsi cu orice preț argumente în sensul nevinovăției sale, inculpatul nu a ezitat să contureze, în mod exagerat, un profil suicidal al victimei, ilustrat prin multiple tentative anterioare ale acesteia de a se sinucide, pe care însă doar el le-a cunoscut.
- Instanța nu consideră că, între pedepsele alternative prevăzute de lege, se impune orientarea spre cea mai severă pedeapsă, respectiv detenția pe viață.
- Chiar dacă inculpatul a ucis o fată tânără, ce îi era apropiată, cu care urma să aibă un copil, fiind suprimat și produsul de concepție urmare a acțiunilor sale, a făcut acest lucru în contextul unui conflict izbucnit și întreținut de ambii, pe fondul unei stări de ebrietate ce nu a fost una preordinată, într-un moment de tulburare, în temeiul unei intenții spontane, o astfel de manifestare nefiind proprie conduitei sale de ansamblu, ce presupunea îndeosebi agresivitate verbală și comportamentală și mai puțin una fizică.
- Prin urmare, instanța se va orienta înspre aplicarea pedepsei închisorii, apreciind în acest cadru și punctând în defavoarea inculpatului și faptul că acesta a încercat să deghizeze acțiunea de ucidere a victimei printr-o sinucidere, aspect de natură să potențeze periculozitatea sa”, se mai arată în motivarea condamnării pe fond.
Sebastian Felecanu se află în acest moment în arest la domiciliu, iar procesul său având ca obiect omorul calificat e în stadiul de apel, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu următorul termen pe 22 ianuarie 2025.