Avocatul Poporului contestă la CCR legea privind securitatea cibernetică: Extinde neclar puterile SRI

Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat marți Curtea Constituțională cu privire la legea privind securitatea cibernetică, care a primit pe 21 decembrie votului Senatului, în calitate de cameră decizională.

În aceeași zi, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea, atrăgea atenția într-un text publicat de Libertatea, că noua lege îl obligă pe un furnizor privat, care are o relație de confidențialitate cu clientul său, „să toarne informații legate de incidente, amenințări, vulnerabilități de securitate către diverse instituții”. 

Legea era criticată și de organizația APADOR-CH, care acţionează pentru protecţia drepturilor omului. Aceasta invoca că legea „militarizează întregul spațiu virtual românesc”, dar și  faptul că mulți termeni folosiți în lege sunt „neclari”, ceea ce lasă loc „arbitrariului” în aplicare.

Care sunt reproșurile Avocatului Poporului

Neclaritatea și arbitrariul sunt de altfel și o parte din argumentele invocate marți de Avocatul Poporului în sesizarea sa la CCR.

În document, Avocatul Poporului (AV) critică faptul că „legiuitorul (…) nu a identificat în mod riguros subiecții vizați prin reglementările în cauză”, domeniul de aplicare al actului normativ fiind, potrivit textului legii, inclusiv „persoane fizice și juridice care furnizează servicii publice ori de interes public”. În acest caz, nu există o identificare clară a acestor persoane, astfel încât nu este clar cui se adresează legea, susține AV. Din acest motiv, mai susține instituția, destinatarii legii ar urma să fie stabiliți de Guvern, ceea ce ar permite abuzuri: 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Transferând marja de apreciere către Guvern, care stabilește, implicit, criteriile în funcție de care se apreciază care sunt destinatarii normei legale criticate, legiuitorul lasă cale liberă arbitrarului și abuzului de putere”, se arată în textul sesizării. 

În plus, Avocatul Poporului critică și obligațiile impuse firmelor private „de a lua măsuri proactive și reactive” pentru „asigurarea rezilienței în spațiul cibernetic”.  Aceste măsuri, se arată în sesizare, sunt dificil de dus la îndeplinire, pentru că implementarea lor necesită resurse financiare, iar legea nu prevede niciun sprijin financiar din partea statului. 

Nu există garanții pentru evitarea abuzurilor

„Totodată, limitarea exercițiului unor drepturi ale persoanelor fizice și juridice vizate de actul normativ criticat în considerarea unor drepturi colective și interese publice, ce vizează siguranța națională, rupe justul echilibru care ar trebui să existe între interesele și drepturile individuale, pe de o parte, și cele ale societății pe de altă parte, legea criticată nereglementând garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente față de riscurile de abuz.”

Extinde atribuțiile SRI, dar nu definește clar ce înseamnă „campanii de propagandă sau dezinformare”

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

O altă prevedere invocată de Avocatul Poporului în textul sesizării vizează, la articolul 50, sancționarea unor „acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională”. 

Aici, susține Avocatul Poporului, reglementarea este excesivă și nu are legătură cu securitatea națională: 

„(… ) se observă că legiuitorul extinde domeniile de securitate națională, inclusiv pentru aspecte care exced scopului legii de securitate cibernetică”. 

Reglementarea, conform sesizării, extinde de asemenea atribuțiile Serviciului Român de Informații, fără ca autorii legii să identifice ce înțeleg prin „campanii de propagandă sau dezinformare”. 

„Ca atare, în măsura în care nu este definită clar și riguros, sintagma campanii de propagandă sau dezinformare considerăm că din modul vag și general de reglementare al sintagmei analizate rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune cu sau fără conotație de campanie de propagandă sau dezinformare”

Cu alte cuvinte, sfera de aplicare a dispoziției criticate este atât de largă, încât față de orice persoană se poate reține exercitarea unei acțiuni care constituie amenințare la adresa securității naționale”. 

Avocatul Poporului

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Potrivit legii votate de Parlament, nedefinind ce sunt sau cum se pot identifica campaniile de propagandă sau dezinformare, aleșii lasă la latitudinea Guvernului sau după caz, la „latitudinea Serviciului Român de Informații să aprecieze care sunt acestea”.

Contrazice o Directivă a Uniunii Europene 

Nu în ultimul rând, Avocatul Poporului mai arată cum faptul că orice incident de securitate neraportat conduce la amenzi foarte mari, după cum Libertatea a scris, contravine chiar Directivei Uniunii Europene în materie, pe care țara noastră a transpus-o deja prin adoptarea Legii nr. 362/2018, modificată, privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice. 

Astfel, mai scriu autorii sesizării, „actul normativ criticat este în contradicție cu dreptul Uniunii Europene în materia comunicațiilor electronice”.

Inițiatorul legii, ministrul digitalizării, respingea criticile societății civile

Într-un text transmis luni către Libertatea, ministrul Sebastian Burduja nega faptul că legea militarizează internetul.

„Legea securității și apărării cibernetice nu militarizează internetul, cum în mod fals afirmă autorul, ci dimpotrivă, asigură o coordonare civilă transparentă la nivel național privind raportarea responsabilă a incidentelor și managementul alertelor de securitate cibernetică, la nivelul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), autoritate națională civilă în domeniul securității cibernetice (art. 20 alin. (1) din Lege)”. Burduja consideră că „nicio autoritate militară nu primește mai multe atribuții prin prezenta lege, altele decât cele care se circumscriu deja competenței lor”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro