„Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 30 alin. (2) şi (3) şi art. 280 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată. Dispoziţiile sus-menţionate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 53 din Constituţia României, precum şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, întrucât permit restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin acte normative de nivel inferior legii, ce nu întrunesc cerinţele de previzibilitate, certitudine şi transparenţă care caracterizează o lege adoptată de către Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare sau de către Guvern, ca legiuitor delegat”, anunţă instituţia.
Articolele de lege invocate prevăd că unităţile medicale „au obligaţia asigurării condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor” şi că „modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”. Articolul 280 se referă la atribuţiile CNAS.
În opinia instituţiei, „dispoziţiile legale incidente prezintă un grad mare de generalitate” şi că legiuitorul s-a rezumat la a reglementa faptul că modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
„Astfel, dispoziţiile Legii nr. 95/2006 fac trimitere la acte normative cu forţă juridică inferioară legii, modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului fiind stabilită prin norme metodologice, în baza unei proceduri neprevăzute de lege, şi deci, susceptibilă de a fi calificată arbitrară”, argumentează Avocatul Poporuli, care susţine că astfel se încalcă principiul constituţional al legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.
În excepţia de neconstituţionalitate formulată, este invicat „caracterul lacunar al normelor care reglementează dosarul electronic de sănătate, de vreme ce reguli substanţiale, esenţiale în materia protecţiei vieţii intime, familiale şi private, precum şi a protecţiei datelor cu caracter personal, nu sunt reglementate prin lege.
„În cazul de faţă, legea relativizează în mod nepermis reglementarea dosarului electronic de sănătate, lăsând la latitudinea Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate stabilirea unor elemente esenţiale ale utilizării şi completării acestuia, cum ar fi accesul la datele reţinute (cazurile în care sunt permise accesul şi utilizarea datelor, categoriile de persoane care au acces la date, extragerea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor din DES)”, consideră Avocatul Poporului.
Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este obligatoriu din 12 noiembrie, în prezent fiind deja 6.200.000 de astfel de acte, dar medicii de familie se tem să-l utilizeze deoarece consideră că datele medicale ale pacienţilor ar putea fi văzute de oricine. La fel, Comisia de Bioetică a Colegiului Medicilor din România spune că DES ridică aspecte etice importante şi este de natură a aduce prejudicii pacienţilor, medicilor şi, nu în ultimul rând, sistemului de sănătate din România.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro