Comentează5.000 de lei amendă
În propunerea sa de lege există însă şi pedepse aspre atât pentru cele care avortează deliberat, cât şi pentru medici. “Dacă se constată că avortul a fost făcut cu premeditare, atunci cea care a făcut greşeala riscă o amendă penală consistentă, care poate ajunge chiar la 5.000 de lei. Medicul care i-a făcut avortul rămâne fără drept de practică”, ne-a mai spus Popa. Îngrijorarea senatorului este întemeiată dacă luăm în calcul datele Institutului Naţional de Statistică.
Astfel, în 2013 (ultimul an pentru care INS are datele- n.r.), în România s-au făcut 86.432 de avorturi, adică 236 de avorturi pe zi, deşi intervenţia costă dublu faţă de contraceptivele pentru un an întreg. Şi toate acestea, în condiţiile în care creşte numărul medicilor care refuză să facă avorturi la cerere, mai ales în perioada sărbătorilor religioase.
Mulţi medici refuză cererile
Conform unui studiu realizat zilele trecute de Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, faţă de 2010-2011 s-a dublat numărul spitalelor unde nu se mai fac deloc avorturi. În prezent, legislaţia permite accesul femeilor la avort la cerere până la 14 săptămâni (interpretat de unii ca fiind 12 săptămâni de sarcină).
“În prezent, 85% dintre femeile care ajung să facă avort fac asta nu pentru că vor, ci din motive exterioare de genul: tatăl copilului le presează, uneori până la violenţă fizică extremă, le abandonează, sunt lăsate să se descurce singure, nu au casă, nu au loc de muncă, nu au certitudinea unui viitor sigur”, ne-a declarat Alexandra Nadane (foto), preşedinta Asociaţiei Studenţi pentru Viaţă, care a organizat recent în zeci de oraşe din ţară “Marşul pentru viaţă”.
Alexandra susţine ca legislaţia să fie schimbată, astfel ca viitoarele mame să fie ajutate, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări: “Propunerea noastră este sprijinirea femeii în criza de sarcină, sprijinirea adopţiei, inclusiv a adopţiei deschise începute în perioada de sarcină, după modelul SUA, Marea Britanie, Australia”.
10.000 de femei, ucise de pruncii lor
Epoca ceauşistă şi-a pus amprenta pe sufletele a zeci de mii de românce. Dacă pentru unele dintre ele o sarcină nedorită a însemnat sfârşitul existenţei pe acest pământ, altele au fost mutilate pe viaţă. Acest lucru s-a întâmplat după ce, în 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avorturile. Însă erau femei care recurgeau la orice metodă pentru a întrerupe o sarcină nedorită.
Statisticile spun că aproximativ 10.000 de femei şi-au pierdut viaţa din cauza metodelor prin care încercau să-şi provoace avortul. Unele foloseau andrele sau sonde urinare, altele apelau la “babe” pentru diferite amestecuri de plante care să le scape de sarcină. Multe dintre acestea însă s-au ales cu infecţii grave, care au dus la extirparea întregului aparat reproducător.
Mutilată de o andrea
La începutul acestei luni, o femeie de 27 de ani, din Iaşi, însărcinată în patru luni, şi-a provocat singură un avort folosindu-se de o andrea. Se poate spune că tânăra, care mai avea acasă doi copilaşi, a scăpat ca prin urechile acului. Medicii au făcut eforturi mari pentru a o salva după ce a ajuns în stare gravă la Maternitatea “Cuza Vodă”.
Medicii spun că există încă femei care, în disperarea de a scăpa de o sarcină nedorită, apelează la fel şi fel de procedee prin care îşi pun viaţa în pericol. Cu toate că, în prezent, există destule metode de contracepţie, mai sunt şi femei, mai ales în mediul rural, care nu au auzit sau nu au acces la acestea şi recurg la gesturi disperate pentru întreruperea unei sarcini.
Iată judeţele «fruntaşe»
Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că România are cea mai ridicată rată a avorturilor din Europa. Se ştie că din 1958 până în 2008, o Românie a fost avortată, adică aproximativ 22.000.000 de prunci, cât populaţia ţării. Recordul a fost în anul 1965, când cifra a fost de 1.115.000. De la Revoluţie încoace, datele au scăzut. Dacă în 1990 s-au făcut 992.265 de avorturi, în 2013 au fost 86.432 de avorturi. Bucureştiul este oraşul unde, în ultimii 4 ani, au fost cele mai multe femei care au renunţat la pruncii lor aproape imediat după ce i-au conceput. Este urmat de judeţele Timiş şi Constanţa, după cum arată datele furnizate de INS. (Delia Chilianu)