Grațierea aprobată de ayatollah presupune o serie de condiții. Măsura nu se va aplica în cazul persoanelor cu dublă cetățenie, celor condamnate pentru infracțiuni pasibile de pedeapsa cu moartea sau celor care refuză să-și recunoască și să-și regrete crimele, au declarat oficialii iranieni. Nu vor beneficia de grațiere nici cei acuzați de „spionaj pentru agenții străine” sau celor „afiliați la grupuri ostile Republicii Islamice”, potrivit presei de stat din Iran.

Khamenei a aprobat grațierile în contextul împlinirii a 44 de ani de la revoluția islamică din 1979.

Măsura a fost propusă liderului Republicii Islamice de către Gholamhossein Mohseni Ejei, șeful sistemului judiciar, și a fost prezentată ca un act de reconciliere, după înăbușirea protestelor.

„În timpul evenimentelor recente, o serie de persoane, în special tineri, au comis acțiuni greșite și infracțiuni ca urmare a îndoctrinării și propagandei inamicului. Pentru că planurile dușmanilor străini și ale curentelor antirevoluționare au fost zădărnicite, mulți dintre acești tineri regretă acum acțiunile lor”, a precizat Ejei într-o scrisoare adresată lui Khamenei.

„Acești tineri nu sunt în niciun fel împotriva sistemului Republicii Islamice, așa că le-am oferit și această oportunitate, oferindu-le amnistia și închizându-le cazul, astfel încât viitorul lor să nu fie afectat de dosare penale. Evident, dacă aceste persoane grațiate vor comite din nou infracțiuni, vor fi tratate mai sever conform legii”, a adăugat oficialul iranian.

Proteste de amploare au izbucnit în Iran în septembrie 2022, după ce Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în custodida poliției moravurilor, fiind arestată pentru că nu purta vălul islamic în mod corespunzător.

Potrivit agenției de știri Human Rights Activists (HRANA), aproximativ 20.000 de persoane au fost arestate în legătură cu protestele. Grupurile pentru apărarea drepturile omului afirmă că peste 500 de persoane au fost ucise în timpul represiunii, inclusiv 70 de minori. De asemenea, cel puțin patru persoane au fost spânzurate, potrivit sistemului judiciar iranian. Protestele s-au diminuat considerabil după ce au avut loc execuțiile. Organizația Iran Human Rights, cu sediul în Norvegia, a precizat recent că cel puțin 100 de protestatari reținuți riscă să fie condamnați la moarte.

Foto: Profimedia

Cum arată buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie!
 

Urmărește-ne pe Google News