Comentează
UPDATE 18.40: Avocatul proprietarilor sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Bogdan Grabowski, a declarat vineri pentru Agenţia de presă News.ro că proprietarii speră ca tranzacţia să se încheie aşa cum au convenit cu Guvernul României în luna martie, iar dacă s-ar pune problema unui alt termen pentru plata celor 11 milioane de euro, atunci acesta trebuie să fie ”rezonabil”, dar să nu depăşească sfârşitul anului.
Suma totală – 11 milioane de euro – pe care moştenitorii familiei Romaşcu au cerut-o pentru „Cuminţenia pământului”, este departe de a se strânge din donaţii. În ultima zi în care românii, şi nu numai, au putut contribui la achiziţionarea operei lui Brâncuşi, s-au strâns puţin aproape un milion de euro.
Nu se ştie, deocamdată, ce se va întâmpla în această situaţie şi care este soluţia pentru ca statuia „Cuminţenia pământului” să intre în posesia statului.
Ce soluţii au aleşii pentru ca statuluia lui Brâncuşi să rămână a României
La începutul lunii septembrie, parlamentarii din Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor au adoptat un amendament potrivit căruia Guvernul va fi obligat să plătească diferenţa de bani până la 11 milioane de euro, indiferent de suma strânsă pentru achiziţionarea acesteia.
Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu propune însă altceva, scrie adevărul.ro. „Lucrarea poate fi scoasă din ţară, aşa cum nenumărate piese din tezaur sunt scoase şi paricipă la expoziţii în afara ţării. Proprietarul o poate da în custodia marilor muzee ale lumii, cu obligaţia să se reîntoarcă în ţară peste ani de zile. Eu de aceea am spus, 11 milioane este un preţ excelent”, a susţinut Paleologu.
BNR propune, în schimb, ca diferenţa de bani pentru „Cuminţenia pământului” să fie plătită de bogaţii României.
Ministrul Culturii a anunţat, pe 16 martie, că proprietarii sculpturii lui Brâncuşi au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern, executivul plătind 5 milioane de euro, restul, cele 6 milioane de euro, Ministerul de resort prin subscripţie publică naţională. Proprietarii operei de artă – urmaşele arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuşi – şi-au recâştigat dreptul asupra lucrării după nouă ani de proces.