Bacalaureat 2024 | Cea mai mare rată de promovare din ultimii 15 ani. Cât de mult a crescut numărul notelor între 9,50 și 9,99. Rezultatele din mediul rural comparativ cu 2023

Astfel, 38 de candidați care au susținut examenul de Bacalaureat 2024 au obținut nota maximă, înainte de contestații. Analiza realizată de Ministerul Educației arată că numărul tezelor perfecte este cel mai mic din ultimii 20 ani. 

Cele mai multe medii de 10 din acest interval au fost înregistrate în 2020 (307) și 2019 (224). În 2023, au fost 54 de medii de 10. Față de anul trecut, în 2024 numărul candidaților care au rezultate cuprinse între 9,50 și 9,99 este aproape dublu (10.029, comparativ cu 5.868).

Județele care au performat

Bucureștiul este pe primul loc la Bacalaureat 2024, cu 13 medii maxime, urmat de județul Iași, cu 3 medii de 10. Câte două astfel de medii se înregistrează în Cluj, Bihor, Botoșani, Bacău, Galați și Ialomița. În Bistrița-Năsăud, Alba, Hunedoara, Timiș, Caraș Severin, Mehedinți, Vâlcea, Dâmbovița, Prahova și Călărași există câte un absolvent care a luat note maxime la toate cele trei probe. 

Recomandări

Carisma în țara lui Guță și Borcea: cazul Marcel

Județele care au performat față de rezultatele din 2023, raportat la mediile candidaților din promoția curentă, sunt Călărași (+7,3% rată de promovare), Vaslui (+5,3%), Tulcea (+4,2%), Botoșani (+4%), Sectorul 1 (+4,9%). La polul opus, rezultate sensibil mai mici față de 2023 (înainte de contestații) sunt în județele Timiș (-4%), Harghita (-3,9%), Hunedoara (-2,3%), Giurgiu și Brăila (-1,6%).

Rata cumulată de promovare (înainte de contestații), la Bacalaureat 2024, este de 76,4%, în creștere cu 3,6% față de prima sesiune din anul trecut (72,8%), fiind cea mai ridicată în ultimii 15 ani. Pentru promoția curentă, rata de succes este de 81,5%, în creștere cu peste 3% față de prima sesiune din anul anterior (78,4%), în timp ce, pentru promoțiile din anii trecuți, procentul se situează la 31,9%, superior cu peste 3% celui de anul trecut (28,5%). 

Cele mai mari rate de promovare sunt în Cluj (88,9%), Galați (88,5%), Brăila (87,5%), Brașov (87,5%) și București (87,3%), iar cele mai mici – în Ilfov (61,3%), Harghita (63,5%), Giurgiu (67%), Mehedinți (68,6%) și Teleorman (69,3%).

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Problemele absolvenților din mediul rural

Rezultatele examenului de Bacalaureat 2024 indică o diferență importantă între candidații din mediul urban și cei din rural. Chiar dacă, raportat la situația din anii trecuți, absolvenții din mediul rural au rezultate mai bune, diferența față de colegii din orașe se menține la un nivel ridicat. 

Cauzele acestei situații sunt complexe și sunt influențate atât de condițiile financiare dificile ale familiilor, cât și de o calitate inferioară a educației. Potrivit unei cercetări a organizației World Vision România, pentru 38% dintre familiile din mediul rural, banii abia ajung de la o lună la alta sau deloc. Doi din 10 părinți nu-și susțin copiii să continue studiile la liceu după clasa a VIII-a, iar 24% dintre adolescenți nu vor să meargă la liceu sau, dacă urmează liceul, nu vor să se înscrie la Bacalaureat.

Raportat la promoția curentă, promovabilitatea este de 81,5% în mediul urban (65.466 absolvenți) și de 73,6% în rural (29.646 absolvenți). Au fost prezenți la probele examenului 76.410 elevi din urban și 40.279 din mediul rural. La aceștia se adaugă 13.352 de candidați din promoții anterioare (5.484 din rural și 7.868 din urban) care au înregistrat o medie a ratei de promovare de aproximativ 32,5%.

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

World Vision România realizează periodic un raport privind „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, cel mai complex studiu despre viața copiilor și familiilor din satele României. 

Potrivit celui de-al șaselea raport, 2 din 10 copii din rural spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, iar 1 din 10 copii nu frecventează nicio instituție de învățământ. De asemenea, 1 din 5 copii afirmă că violenţa este prezentă în şcoală mult sau foarte mult, iar 28% dintre părinți n-ar ști ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz. 

Studiul mai arată că mai mult de 1 din 3 adolescenţi (37%) lipsesc de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie și 47% dintre adolescenți spun că niciodată nu le place școala sau le place doar uneori. 

Din cauza neajunsurilor, aproape una din zece familii (8%) de la sat își retrag copiii de la școală: mai mult decât dublu față de anul 2012 (3%). Deloc de neglijat este și distanța față de liceu, 79% dintre copii susținând că fac naveta la liceu. Durata medie a drumului este de 51 minute. În plus, adolescenții au puține repere în comunitățile lor: doar 4 din 10 adulți din mediul rural au luat, în trecut, Bacalaureatul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro