Ce e bacilul piocianic
Poreclit de specialisti drept „oportunistul”, bacilul piocianic, numit stiintific „pseudomonas aeruginosa” – traieste, in variantele lui „blande”, mai peste tot si nu poate produce imbolnaviri la om, daca organismul este sanatos. in cazul in care „gazda” e un corp cu imunitatea slabita, ataca imediat si ucide. Spitalele, unde organismele bolnavilor sunt deja slabite, sau unde nou-nascutii nu au inca sistemul imunitar dezvoltat, sunt zonele preferate de piocianic, multe din infectiile intraspitalicesti fiind produse de el. Organismul infectat face febra, ca la orice infectie, dupa care urmeaza septicemia si decesul. Astfel, un operat poate pleca din spital sanatos pentru a muri dupa cateva luni de septicemie. Mai grav e faptul ca o data ce a atacat organismul, bacilul piocianic e foarte greu de anihilat.
„Cea mai mare problema cu acest bacil este marea lui adaptabilitate la antibiotice. Acest lucru il face mai special intre toti ceilalti microbi. Apoi trebuie stiut ca piocianicul se modifica foarte repede, iar o tulpina se comporta altfel de la un spital la altul. Traieste in alcool, traieste la temperatura de 70 de grade Celsius, traieste in apa distilata. Fiecare antibiotic prost administrat face microbul si mai puternic. Tulpinile de astazi nu mai corespund cu cele de acum 40-50 de ani, din cauza mutatiilor prin care a reusit sa se adapteze la medicamente. in Occident sunt urmarite chiar si reactiile bacilului la dezinfectantii folositi de femeile de serviciu. Din pacate, noi nu avem o evidenta clara a infectiilor din spitalele din Romania”, ne-a spus Ana-Maria Petrescu, sef de laborator in cadrul Institutului „Cantacuzino”.
Pe lista armelor bioterorismului
Exista un „fratior” al piocianicului care a fost cercetat ca arma: „Pseudomonas mallei”, bacilul care produce o boala cu nume sinistru – „morva”. Microbul este cunoscut de mai bine de 100 de ani, Ioan Cantacuzino fiind la noi primul specialist care l-a studiat. „Pseudomonas mallei” este mentionat ca arma inca din timpul primului razboi mondial, cand ar fi fost folosit impotriva trupelor romane. Acest eveniment circula mai mult ca un zvon, deoarece informatia e si astazi secret militar. in cazul morvei respiratorii boala debuteaza cu febra, frisoane, cefalee, greata si artralgii, degenerand intr-o forma grava de septicemie, insotita de abcese musculare si eruptii cutanate care se extind spre caile bronhopneumonice, provocand moartea in mai putin de 8-10 zile de la contaminare.
„Scaparea de sub control a bacilului morvei ar fi sinonima cu scaparea de sub control a unei arme nucleare, sau mai rau”, spune dr. Marian Negrut, directorul Institutului Cantacuzino.