ComenteazăSamad are doar 14 ani și este pentru a doua oară când fuge din calea războiului. Prima dată a fost despărțit de prietenii, de casa și de școala sa de talibani, acum a fugit de atacurile Rusiei în Ucraina. A ajuns în România, unde speră să-și regăsească visurile sale de adolescent.
În urmă cu opt luni, Samad a plecat împreună cu familia sa din Afganistan, după ce regimul de la Kabul a fost preluat de talibani. „Când a început războiul în Afganistan, ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre. Am încuiat totul și am venit în Ucraina”, povestește Samad, care acum se află în grija Salvați Copiii România.
Abia ce a reușit să se acomodeze cu noua lui viață și Samad a fost din nou nevoit să ia drumul exilului, cu doar câteva lucruri la el. De această dată și-a lăsat noua casă, din Ucraina. Însă aceste crize nu l-au înfrânt, dimpotrivă. Băiatul spune că se consideră un om puternic, după ce a reușit să supraviețuiască celor două războaie în scurta sa existență.
Cele mai vulnerabile victime ale războiului
Valul de refugiați declanșat de războiul din Ucraina este unul fără precedent în Europa. În ultimele trei săptămâni, în România au ajuns 528 de copii neînsoțiți de adulți, iar 225 dintre ei au fost cazați în centrele din țară, arată Salvați Copiii.
4.019 persoane din Ucraina au depus cereri de azil politic în România până pe 17 martie, dintre cele peste 460.000 de oameni care au intrat în țară de la debutul crizei umanitare.
Conform estimărilor, jumătate dintre persoanele refugiate sunt copii, mulți dintre ei mergând neînsoțiți. De asemenea, Salvați Copiii atrage atenția că peste 100.000 de copii ucraineni sunt instituționalizați și ei riscă să fie lăsați în urmă, în fața violenței conflictului armat.
Copiii prinși în războiul ruso-ucrainean sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii, fiind expuși la riscul de a fi victime ale traficului de persoane. Când ajung în România, principalele nevoi ale refugiaților copii sunt legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de sprijin emoțional, care pot fi oferite atât la frontieră, cât și în centrele de cazare.
Cum arată viața după trei zile într-un subsol
Alina este o mamă care s-a refugiat în România din orașul Irpin, de la marginea Kievului. Ceea ce până luna trecută era o suburbie liniștită acum a devenit un câmp de ruine, în urma unor bombardamente intense din partea aviației rusești.
„Am stat trei zile într-un subsol. Mi-am ținut copiii acolo, doar ca să mă asigur că vor trăi”, a povestit femeia, care este mama a trei copii. Soțul ei a rămas să lupte în Ucraina, iar ea a reușit să iasă din buncărul antiaerian și să ajungă la granița cu România.
Însă nu-și dorește să rămână în țara noastră. Destinația ei este Spania, acolo unde locuiesc o parte din membrii familiei ei. Trăiește momentan cu câteva incertitudini – cât timp va dura această călătorie și cum va reuși să-și obțină viza de ședere?
Acum Alina și cei trei copiii ai săi sunt cazați într-o tabără de refugiați din România, unde există și un spațiu de joacă ce le mai alină celor mici suferința provocată de război și exil.