Lansarea campaniei ”Stop joc! E viaţa ta!” a avut loc la Şcoala 164, din sectorul 6 al Capitalei. ”Cred că trebuie să avem o acțiune proactivă, să acționăm înainte de a se întâmpla o tragedie în Capitală sau în țară. Autoritățile trebuie să colaboreze cu profesorii, părinții și elevii pentru a-i informa că nu e modern și cool să acceseze jocuri periculoase, ci e mult mai important pentru sănătatea și viața lor dacă fac sport, merg la teatru, la concerte”, a spus primarul Gabriela Firea în fața câtorva zeci de elevi și profesori.
Sunt 54 de cazuri semnalate în România
”Avem 54 cazuri semnalate în România. Nu sunt victime. Și pe partea de poliție vom desfășura aceste acțiuni de informare și prevenire. În etapa următoare, polițiștii se vor întâlni cu profesori, elevii, asociațiile de părinți.Le-am solicitat și prefecților ca fiecare în județul pe care-l reprezintă să desfășoare genul ăsta de activități”, a declarat și ministrul Carmen Dan.
Între timp, specialiștii Centrului Internațional Antidrog și drepturile Omului (CIADO) a făcut o analiză a profilului psihologic al jucătorilor. Au ajuns la concluzia că tinerii care joacă aşa ceva seamănă cu cei care consumă droguri – sunt teribilişti şi sunt atraşi în aceste zone negative prin iluzia libertăţii.
Jucătorii simt nevoia de autonomie, complexitate şi recompensă
Astfel, toţi jucătorii au un numitor comun: teribilismul juvenil şi revolta împotriva societăţii, lucru speculat de administratorii jocului. Ca şi celelalte vicii, toate jocurile pe calculator sunt gândite în jurul aceluiaşi element central: jucătorul.
Aşa se face că elementele de hardware şi software se schimbă, dar psihologia din spatele modului în care jucătorul învaţă şi reacţionează la jocuri rămâne constantă: toate jocurile pe calculator cer în mod implicit jucătorului să răspundă într-un anume fel.
Pentru a fi fericiţi în familie sau la şcoală, s-a ajuns la concluzia că tinerii au nevoie de trei lucruri: autonomie (o oarecare putere de decizie asupra activităţilor pe care le prestează), complexitate (să nu aibă o activitate reptetitivă, monotonă), și o legătură între efort şi recompensă.
”Cei mai mulţi dintre jucători nu au aceste lucruri nici acasă şi nici la şcoală. Jocurile care dau dependenţă le conferă toate trei aspectele, mai precis iluzia acestor elemente. Iluzia independenţei”, ne-a spus Gigle Lazăr, directorul executiv al CIADO.
Citește și: Carmen Dan și Gabriela Firea au lansat campania împotriva jocului „Balena Albastră”