ComenteazăJudecătoria Sectorului 2, prin judecătorul Andrei Tutunaru, a respins miercuri după-amiază cererea de ordonanță președințială formulată de primarul Daniel Băluță împotriva publicațiilor Ringier și a jurnalistului Cătălin Tolontan.
Băluță solicitase instanței două lucruri. Întâi, să fie șters temporar articolul prin care se anunța clasarea cazului de către DIICOT. Apoi, să nu se mai scrie nimic despre el sau în legătură cu el, ca primar, în niciun ziar sau revistă a Ringier până nu se va încheia un alt proces pe care l-a intentat ziarului.
La audiere, potrivit relatărilor ziaristului prezent și parte în proces, avocata Adriana Nica a spus, „în numele clientului meu, Daniel Băluță”, că ziariștii Libertatea vor să-l compromită pe primar.
Avocata Nica a susținut că scrierea unor articole despre soluția publică a DIICOT, în urma plângerilor pe care chiar primarul le-a înaintat, confirmă „faptul că ziariștii urmăresc compromiterea reclamantului și nu să informeze publicul, pentru că informațiile din articol nu sunt informații de interes public sub nicio formă”. Puteți citi aici articolul acuzat de primar.
Teza primarului Băluță: „Cu cât informațiile ajung la mai mulți oameni, cu atât e mai urgent ca informațiile să fie șterse”
Judecătorul Tutunaru a întrebat-o pe avocata Nica de ce consideră cererea urgentă, aceasta fiind, prin lege, una dintre condițiile ordonanței președințiale.
Nica i-a explicat judecătorului că primarul Băluță cere eliminarea articolului și nescrierea în viitor a altora pentru că „cu cât informațiile ajung la mai mulți oameni, cu atât e mai urgent ca informațiile să fie șterse”.
„Un articol de opinie cu o puternică bază factuală”
Avocata ziariștilor, Diana Hatneanu, a pledat că legiuitorul a prevăzut expres că libertatea de exprimare constituie standardul în materie de ordonanțe președințiale și că eliminarea articolelor, în lipsa unei judecăți pe fond, trebuie făcute numai în cazuri foarte grave. „Aici discutăm însă despre un articol de opinie cu o puternică bază factuală”, a adăugat avocata.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a spus că „primarul Daniel Băluță cere să dispară un articol pentru că altcineva are o altă părere decât el”. „Când politicianul solicită să nu mai apară de acum înainte articole, de fapt vi se cere, ca judecător, să pedepsiți publicul pentru informații pe care nu le va primi în viitor, în articole pe care încă nu le-am scris”, a spus ziaristul.
A nu permite articole viitoare ar înseamna să fim și noi pedepsiți pentru idei pe care încă nu le-am avut nici eu, nici sutele de colegi care lucrează la Ringier.
Cătălin Tolontan în fața instanței:
Judecătorul Andrei Tutunaru a rămas în pronunțare. Peste câteva ore, în după-amiaza de miercuri, magistratul Judecătoriei Sectorului 2 a dat sentința, respingând ambele cereri ale primarului Daniel Băluță. Tutunaru este proaspăt numit judecător la finalul lui aprilie 2021 și a intrat în magistratură ca judecător stagiar pe 1 ianuarie 2020, la Judecătoria Petroșani.
Daniel Băluță poate face apel în cinci zile.
Băluță contestă clasarea DIICOT, Tolontan e azi ca martor la DNA
Astăzi, de la ora 10.00, urmează un nou episod solicitat tot de politicianul Daniel Băluță, prin plângerea sa, în calitate de primar și de lider PSD sector 4, așa cum a spus la DIICOT.
DIICOT a clasat partea de caz aflată în competența sa. Dar avocata Adriana Nica a declarat ieri în instanța unde a pierdut procesul că primarul a contestat măsura DIICOT de clasare a cazului împotriva ziariștilor Newsweek și Libertatea.
Până atunci, Cătălin Tolontan va fi joi dimineață ca martor la DNA, în partea de dosar trimisă de DIICOT care încă se investighează, tot în urma plângerii șefului PSD Sector 4.
Șirul de procese și de plângeri penale derulat în România împotriva jurnaliștilor de investigație, precum și atitudinea organelor judiciare, a intrat în atenția Comisiei Europene.
Comisia Europeană vorbește despre cum a tratat DIICOT plângerea lui Băluță
Printre îngrijorările menționate în Raportul privind statul de drept din România, Comisia amintește cazul în care Daniel Băluță a reclamat ziariștii Libertatea la DIICOT. „Reporteri fără Frontiere și ActiveWatch au trimis autorităților române o scrisoare deschisă prin care solicită o anchetă privind modul în care a fost tratată plângerea penală și raportează că „Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România a deschis o anchetă internă”, notează Comisia.
De asemenea, raportul spune, tot referitor la Băluță și Libertatea, că „într-o hotărâre recentă, ca urmare a unui proces intentat de primarul unui sector din București împotriva unui ziar important pentru publicare de articole cu caracter presupus defăimător, judecătoria a decis ștergerea mai multor articole publicate de ziarul respectiv”.
Tot despre România se spune că „se înregistrează în continuare procese împotriva jurnaliștilor de investigație pentru articole cu caracter presupus defăimător”.
Două alerte recente pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protejării jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor vizează hărțuirea și intimidarea unor jurnaliștilor.
Raportul din 2021 al Comisiei Europene privind statul de drept din România:
Una dintre cele două alerte citate de raport se referă la un proces pornit împotriva echipei de jurnaliști „Dela0”/”Să fie lumină”, care au investigat un timp îndelungat și cu consecințe juridice pentru cei implicați un caz de abuz sexual în structurile înalte ale Bisericii.
Comisia Europeană vorbește despre un posibil fenomen de SLAPP, acțiuni intenționate în justiție prin care se încearcă intimidarea jurnaliștilor.
„Societatea civilă a raportat, de asemenea, cazuri de SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice) împotriva jurnaliștilor, a mass-mediei sau a societății civile de către instituții publice sau oameni de afaceri”, notează raportul despre statul de drept în România, în finalul capitolului (pagina 21) dedicat atacurilor împotriva presei.