ComenteazăPolitica „zero cazuri COVID” a Chinei, o strategie controversată, are o susținere puternică în țară, în rândul milioanelor de oameni care fac eforturi să o aplice, indiferent de efectele ei asupra populației.
În orașul Xian, din nord-vestul țării, angajații spitalului au refuzat să interneze un om care acuza dureri în zona pieptului deoarece acesta locuia într-un cartier cu risc mediu de infectare. Omul a murit ulterior din cauza unui atac de cord.
O femeie care era însărcinată în opt luni și sângera nu a fost internată deoarece testul ei COVID nu era valid. Femeia a pierdut sarcina.
Doi voluntari comunitari i-au spus unui tânăr care ieșise din lockdown pentru a-și procura mâncare că nu îi interesează faptul că acesta nu mai are nimic în casă. Și apoi l-au bătut.
Ce s-a întâmplat? Autoritățile locale din Xian, un oraș cu 13 milioane de oameni, au impus rapid un lockdown strict în decembrie anul trecut, când numărul cazurilor de COVID era în creștere.
Dar nu au făcut și efortul de a se asigura că localnicii au posibilitatea de a-și procura mâncare, medicamente sau alte lucruri necesare vieții, generând o situație pe care China nu o mai cunoscuse de la primul val pandemic, cel din Wuhan.
Practic, succesul inițial al Chinei în controlarea epidemiei prin măsuri dure și politici autoritariste pare să-i fi încurajat pe oficiali să acționeze cu determinare la toate nivelurile, scrie New York Times.
Mulți oficiali cred acum că trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a asigura succesul politicii „zero cazuri COVID”, din moment ce aceasta este dorința liderului țării, Xi Jinping.
Pentru oficiali, controlul virusului este pe primul loc. Viețile oamenilor, bunăstarea și demnitatea lor vin mai târziu, scrie cotidianul american.
În misiunea sa, guvernul are ajutorul unei armate de lucrători comunitari care aplică zelos politica și milioanelor de naționaliști care își exprimă vocal susținerea și atacă orice critic.
O armată de oameni care aplică obedient regulile
Tragediile din Xian i-au făcut însă pe unii comentatori să se întrebe unde anume stă responsabilitatea.
„Este foarte simplu să dai vina pe indivizii care au comis această banalitate a răului”, a scris pe platforma Weibo un utilizator. „Dacă tu și eu devenim șuruburi în această mașină gigantică, nu cred că am putea să rezistăm forței sale de atracție”, a spus acesta.
„Banalitatea răului” este un concept pe care intelectualii chinezi îl invocă frecvent atunci când comentează fapte precum cele din Xian, scrie New York Times.
A fost introdus de filosoafa Hannah Arendt, care a explicat că Adolf Eichmann, unul dintre arhitecții Holocaustului, era un om obișnuit, motivat în acțiunile sale de o ambiție personală de a fi apreciat.
Intelectualii chinezi sunt totuși mirați de numărul mare de oficiali și civili care din ambiții personale sau din obediență sunt gata să aplice politicile autoritariste ale statului.
Când coronavirusul a apărut acum doi ani în Wuhan, el a expus slăbiciunile sistemului autoritarist chinez. Acum, când pacienții mor din cauza altor boli, localnicii rămân fără mâncare, iar oficialii nu își asumă vina, lockdown-ul din Xian arată că aparatul politic al țării s-a osificat.
Reguli draconice, în ciuda numărului redus de cazuri
Xian, capitala provinciei Shaanxi, se află într-o situație mult mai bună decât se afla Wuhan în 2020, când mii de oameni mureau infectați cu virusul, copleșind sistemul sanitar.
Xian a raportat doar trei decese de COVID, ultimul în martie 2020. În jur de 95% dintre adulți au fost vaccinați până în luna iulie. Ultimul val a adus puțin peste 2.000 de cazuri și niciun deces.
Și totuși, autoritățile au impus un lockdown strict. Locuitorii nu își pot părăsi blocurile. Mai bine de 45.000 de oameni au fost mutați în spații de carantină.
Unii locuitori s-au plâns pe internet că pur și simplu nu mai au ce să mănânce, în condițiile în care livrările de mâncare nu prea mai erau disponibile. Dar totuși, regulile au fost în mare parte urmate cu strictețe.
Câțiva voluntari comunitari au distribuit un video cu un tânăr obligat să își facă autocritica, după ce a fost prins în timp ce ieșise să procure hrană.
„Nu mi-a păsat decât de faptul că am nevoie de mâncare. Nu am luat în calcul consecințele serioase ale comportamentului meu asupra comunității”, a spus el, citind de pe o hârtie. Voluntarii au cerut ulterior scuze, potrivit The Beijing News.
Au existat și alte cazuri. Trei oameni au fost prinși încercând să evadeze din oraș, posibil pentru a evita costurile lockdown-ului. Cei trei au mers pe jos sau cu bicicleta și chiar au înotat în apa rece, timp de mai multe zile.
Cazul bărbatului mort din cauza unui atac de cord a avut răsunet. El a fost internat cu întârziere mare într-un spital, unde situația s-a înrăutățit. Înainte de a muri, fiica lui a implorat angajații instituției medicale să fie lăsată să îl vadă.
Au refuzat. Iar un bărbat de la pază i-a spus: „Nu încerca să mă deturnezi moral. Pur și simplu îmi fac meseria”.
Pedepse nesemnificative
Câțiva oficiali de rang mic au fost pedepsiți. Șeful comisiei sanitare a orașului i-a cerut scuze femeii care a pierdut sarcina. Managerul general al spitalului a fost suspendat. Iar vinerea trecută, orașul a anunțat că nimeni nu mai poate respinge pacienții din cauza testelor COVID.
Dar asta a fost tot.
Chiar și canalul de stat China Central Television a comentat că unii oficiali locali au aruncat pur și simplu vina pe subalternii lor. Se pare, au observat jurnaliștii, că doar cadrele inferioare au fost pedepsite.
Există, evident, explicații pentru faptul că oamenii din sistem nu au arătat prea multă compasiune și nu au comentat pe platformele sociale prea mult.
Un doctor de urgență din provincia Anhui, din estul țării, a fost condamnat la 15 luni de închisoare pentru că nu a urmat protocolul din pandemie, oferind îngrijiri medicale unui pacient cu febră anul trecut.
Un director adjunct de la o agenție guvernamentală din Beijing și-a pierdut jobul săptămâna trecută după ce niște utilizatori de pe rețelele sociale au acuzat că acesta a scris un articol despre lockdown-ul din Xian care conținea informații false.
În articol, el a spus că măsurile luate în lockdown au fost „inumane” și „crude”. Articolul avea titlul: „Durerea locuitorilor din Xian: De ce au fugit din Xian, cu riscul de a încălca legea și de a muri”.
Fără critici, fără opoziție
De la criza din Wuhan în special, internetul din China s-a transformat într-o platformă pentru naționaliștii care laudă țara, guvernul și Partidul Comunist, scrie New York Times.
Nu este tolerată nicio critică sau opoziție, în vreme ce aceia care se plâng sunt acuzați că oferă muniție presei străine ostile.
O rețea socială a cenzurat o postare a fiicei omului care a murit de atac de cord, spunând că aceasta „conținea informații negative despre societate”.
În Xian nu există autori precum Fang Fang și nici jurnaliști cetățenești precum Zhang Zhan sau Fang Bin, care să scrie texte critice sau să publice clipuri video prin care să denunțe măsurile autorităților.
Toți aceștia de mai sus au dispărut într-un fel sau altul – au fost reduși la tăcere sau arestați.
Singurul articol critic despre ce s-a întâmplat în Xian a fost scris de fosta jurnalistă Zhang Wenmin, o localnică cunoscută sub pseudonimul Jiang Xue. Articolul ei a fost șters, iar ea a fost amenințată să nu mai comenteze pe această temă.
Unii comentatori de pe rețelele sociale au spus despre ea că este un gunoi, care ar trebui aruncat.
Câteva publicații chineze care au scris articole de investigații din Wuhan nu au trimis reporteri în Xian deoarece nu au putut obține avize pentru ca aceștia să se poată deplasa acolo, au precizat pentru New York Times surse familiare cu situația.
În ciuda faptului că a anunțat victoria orașului în lupta cu virusul săptămâna trecută, guvernul nu a dat semne că va reduce strictețea măsurilor prea curând.
Secretarul de partid din Shaanxi le-a spus oficialilor din Xian, luni, că măsurile lor de controlare a pandemiei trebuie să rămână ferme.