Banca Centrală Europeană i-a scris lui Teodorovici, nemulțumită că ”taxa pe lăcomie” a fost adoptată fără consultarea sa

„În conformitate cu articolul 4 din Decizia 98/415 / CE a Consiliului, BCE ar trebui să fie consultată într-o etapă adecvată, care să permită autorităţii care iniţiază proiectul să ia în considerare opiniile BCE, înainte de a lua o decizie pe fond”, se arată în scrisoare, potrivit Mediafax.ro.

Afectează stabilitatea financiară

Legislația europeană prevede obligativitatea consultării BCE atunci când sunt luate măsuri care afectează instituțiile bancare, în măsura în care acestea influențează stabilitatea financiară și funcționarea piețelor.

Aceasta nu este singura scrisoare trimisă autorităților române: BERD și Banca Mondială au trimis la rândul lor o misivă din cauză că au acțiuni la o serie de bănci din România, precum Banca Transilvania și First Bank, fosta Piraeus România.

„Taxa pe lăcomie” trebuie plătită de către bănci atunci când indicele ROBOR trece de 2%. Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care se împrumută băncile între ele și este indicatorul în funcție de care fluctuează dobânzile la creditele în lei luate de români.

Banca Națională a României (BNR) a arătat că taxa pe activele bancare va face ca 14 bănci să nu mai respecte cerințele privind solvabilitatea în 2019, dintre care 2 de importanță sistemică și a 25 în 2020, dintre care 8 de importanță sistemică.

Recomandări

PSD-PNL-UDMR au decis datele alegerilor prezidențiale 2025 – Surse

Băncile de importanță sistemică sunt acelea foarte mari, care, dacă ar cădea, ar duce la colapsul întregului sistem bancar.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat ieri în Parlament că vrea eliminarea taxei pe o serie de categorii de active, respectiv rezervele minime obligatorii, titlurile de stat și programul Prima Casă.

„Ordonanța taxelor”

Guvernul intenționează să strângă aproximativ 4 miliarde de lei din taxa pe activele bancare.

„Taxa pe lăcomie” a fost adoptată la finele anului trecut, ordonanța 114 incluzând și alte măsuri contestate, precum o taxă de 2% pe cifra de afaceri în energie, o taxă de 3% în telecomunicații, o alta de 2% pe jocurile de noroc, dar și modificări în privința Pilonului II de pensii.

În preambulul acesteia, Guvernul recunoștea că aceasta se adoptă pentru ca statul să se încadreze în deficitul de 3% din PIB, cerut de legislația europeană.

Urmărește-ne pe Google News