Comentează„Sistemul bancar de comerț” perfectat de militar, cu vechime în domeniu încă din 2011, funcționa ca pe roate.
Sediul Bazei de Aprovizionare și Deservire (BAD) din IGJR, devenise un adevărat parc auto al mașinilor pierdute de „clienții” colonelului, ce putea stârni invidii profunde și celor mai rafinați vânzători de a Târgul Vitan din Capitală.
La fel ca în orice sistem bancar bine finisat oamenii aveau șansa de a duce la bun sfârșit „creditul” sau ajungeau să piardă casele, mașinile și bunurile depuse gaj, prin contracte semnate la notari publici apropiați „bancherului” Corcodel.
Ziarul Libertatea va prezenta în continuare „organigrama” „Băncii comerciale Corcodel”, procedurile de lucru precum dar și situații ale „clienților” care au fost părtași ale acestei afaceri de succes.
De ce s-a închis „banca”
Sfântul Nicolae i-a adus o nuia colonelului Corcodel iar procurorilor DIICOT o sesizare din oficiu referitoare la posibila săvârșire a unor infracțiuni de constituire de structuri informative ilegale și constituirea unui grup infracțional organizat.
Grupul, format din cetățeni români – lucrători în cadrul unor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, ar fi fost constituit pentru comiterea faptelor de camătă şi delapidare şi pentru fapte de favorizarea făptuitorului și divulgarea informațiilor secret de stat.
Astfel, în 6 decembrie 2016, a luat naștere dosarul care i-a oprit intempestiv militarului operațiunile de cămătărie și delapidare.
Probele adunate de anchetatori au reliefat un portret infracțional similar cu cel al fostului superior al lui Corcodel, generalul Neculai Bontic, respectiv că, folosindu-se de influenţa pe care o exercita asupra unor subordonaţi, uzând în mod nelegal de prerogativele funcţiei sale, a constituit un grup infracţional organizat la care au aderat persoane aflate în subordinea sa directă.
Organizare și funcționare
Așa cum era firesc procurorii DIICOT au documentat în detaliu schema de organizare a grupării, palierele de lucru și modalitatea în care aceasta opera.
Astfel sub „directorul” Corcodel „lucra” Daniel Iancu Preoteasa, ofițer cu funcție de conducere în cadrul BAD – prim-adjunct al comandantului și șeful parcului auto.
Procurorii spun că în schemă erau implicați și alți militari, iar cu toții se ocupau de „clientelă”, formată tot din subordonați ai colonelului Marian Corcodel sau persoane din cercul relațional.
De multe ori, se arată în dosar, dobânzile achitate de debitori erau remise suspectului Preoteasa și altor subordonați, care predau ulterior sumele de bani lui Marian Corcodel.
La fel ca și predecesorul său, generalul Neculai Bontic, Corcodel dispunea subalternilor, ce aveau ca atribuții gestionarea și administrarea unor bunuri, să-și însușească importante cantități de motorină de la stația de carburant a parcului auto al unității, combustibil scos ilegal din unitate și transportat în alte locații.
Acolo combustibilul era dat colonelului sau altor membri ai grupului infracțional iar la fel se proceda şi cu alte bunuri sau valori gestionate de angajații BAD.
În aceste condiții, au constatat procurorii, subordonații își însușeau suplimentar cantități mai mari, tocmai pentru a obține și beneficii personale, pe lângă cele ale comandantului.
Polița de asigurarea a „băncii”
Palierul de protecție al grupului format de colonelul Corcodel era unilateral format din șeful fostului Departament de Informații și Protecție Internă (DIPI), Octavian Cristescu.
El avea rolul de a ține în ograda unității neregulile lui Corcodel și ale subordonaților ce au aderat la grupul său, astfel încât ele să nu ajungă la urechile superiorilor lor ierarhici sau în spațiul public.
Mai precis Cristescu era cel care primea eventualele plângeri ale personalului corect din unitate, de multe ori dezavantajat sau amenințat de către colonelul Corcodel, atunci când nu percuta la doleanțele acestuia.
Plângerile și sesizările erau aruncate la sertar și uitate acolo astfel că în fața superiorilor Corcodel se înfățișa ca fiind urmașul model al generalului Bontic, fostul șef, anchetat de DNA pentru fapte de corupție și delapidare.
Tot Cristescu era cel care, alături de Corcodel, amenința doritorii de sesizări cu repercursiuni din partea șefului Bazei și cu involuții profesionale.
Cristescu era practic persoana care îl prevenea pe Corcodel când existau plângeri împotriva sa, iar la schimb beneficia de toate „produsele băncii”, precum împrumuturi, private organizate de „director” dar și de relații cu prostituate.
Percepția tuturor cadrelor din IGJR și din cazarma Băneasa, se arată în dosar, era că tandemul Corcodel – Cristescu se sprijină reciproc, primul asigurându-și protecția, iar al doilea – avantaje materiale și profesionale, deoarece proceda la înlăturarea celor incomozi pentru activitatea tandemului, de multe ori suferind oameni nevinovați cărora li se imputau probleme imaginare, care însă pentru ofițerul DIPI erau înregistrate și raportate drept cazuri de reușită profesională.
Voci din unitatea administrată de colonel au povestit că, pentru a-și asigura recuperarea sumelor de bani și plata dobânzilor, în unele situații, Corcodel, folosindu-se de funcția și influența sa, recurgea la amenințări de natură profesională și nu numai, de genul mutării abuzive a unor cadre sau relatării unor probleme delicate din viața personală.
În aceste situații, subordonații săi erau inhibați să mai formuleze vreo sesizare, cu atât mai mult cu cât vedeau și susținerea de care se bucură acesta de la cadrele DIPI.
Cu bijuteriile „clientului” la amanet
Colonelul Corcodel era practic mereu în gardă când venea vorba de recuperarea împrumuturilor date nelegal. Într-un caz el a fugit cu bijuteriile soției unui împrumutat, lăsate drept gaj, la amanet, pentru că bărbatul a întârziat puțin cu plata lunară.
„Clientul” și-a primit plicul cu bijuterii desigilat, motivarea lui Corcodel fiind aceea că au fost introduse la amanet pentru recuperarea sumelor de bani împrumutate.
Bărbatul împrumutase de la Corcodel aproximativ 2000 de euro atunci când a adus bijuteriile soției drept gaj.
Din „caietul clientului” la BC Corcodel – „un caracter infect”
Fiind o afacere restrânsă unii dintre „clienții” lui Corcodel se cunoșteau între ei și în mod firesc discutau despre experiențele lor, cu cel care le oferea sume de bani împrumut.
La fel este discuția a doi dintre cei ce au luat bani de la colonel. Unul dintre ei i-a povestit celuilalt experiența negativă avută cu Marian Corcodel pe fondul împrumutului.
„Clientul” povestește cum a ajuns să plătească o sumă considerabil mai mare de bani pentru închiderea împrumutului, ocazionată de procedurile făcute de Corcodel prin notar sau executor judecătoresc.
În acest context bărbatul i-a atras atenția interlocutorului său să aibă grijă cu Marian Corcodel, pe care îl aprecia ca fiind un „caracter infect”.
Un alt „client” al „bancherului” din Jandarmerie spunea că au existat situații în care mașinile oprite, drept garanție, erau ținute și parcate, chiar pentru perioade îndelungate de timp, în spațiile Jandarmeriei și anume în Baza sportivă a cazărmii Băneasa.
Aceste mașini erau aduse fie de colonel, personal, fie de către șoferii acestuia. Când subofițerii care asigurau paza întrebau despre motivul prezenței mașinilor în unitate acestora li se spunea să-și vadă de treabă întrucât este vorba despre un ordin al comandantului.
Precauția fără sens a colonelului Corcodel
Colonelul Corcodel era perfect conștient de magnitudinea „afacerii” și mai ales de izul penal al acesteia astfel că a recurs la măsuri de precauție draconice.
Își punea subalternii să-i achiziționeze câte un telefon nou la fiecare 9-10 zile cu tot cu cartelă nouă din teama de a nu fi interceptat de organele judiciare.
Doar la momentul perchezițiilor Corcodel le-a predat, benevol, procurorilor cinci telefoane mobile.
Citește și: Eleva Andreea Marin? Prezent! De necrezut ce apare în catalog, în dreptul numelui ei | FOTO