”În lume, astăzi, se vorbește de faptul că este puțină hrană și suntem prea mulți locuitori. Lucru care nu este adevărat. Există hrană suficientă, pentru toată lumea. Nu este hrană suficientă pentru mofturile tuturor… Asta este altceva. Noi avem în vedere ca produsele, alimentele care au fost produse într-un ciclu de consum de energie, de timp, de orice tip de resurse, să fie câștigate ca hrană pentru oameni. Principiul nostru este lupta împotriva risipei alimentare și de ajutorare a persoanelor nevoiașe”, ne-a spus Gabriel Sescu, asistent social, președintele ”Băncii pentru colectarea și distribuția alimentelor”.
Asociația a luat ființă în vara anului 2016 și a reușit să colecteze și să predea rețelelor de asistență socială din România peste 50 de tone de hrană. Produsele merg în special pentru persoane cu dizabilități în cămine pentru bătrâni sau în programe sociale care oferă suport copiilor pentru a nu abandona școala.
”Toate produsele pe care noi le colectăm sunt în regim de donație și, la rândul nostru, le donăm. Totul se desfășoară gratuit. Suntem un ONG și dăm mai departe către alte ONG-uri care au programe sociale”, explică Gabriel Sescu.
Concret, Banca de alimente preia produsele care mai au cel puțin două săptămâni până la data expirării și le predau imediat ONG-urilor care ajută persoane nevoiașe, în așa fel încât alimentele să fie consumate în câteva zile. ”Bătălia” cea mare a Băncii de alimente se dă, desigur, de sărbători, când persoanele marginalizate ar avea cea mai mare nevoie de produse alimentare.
Problema este că mulți comercianți preferă să țină marfa până în ultima zi pentru a vinde cât mai mult. Asta în ciuda faptului că societățile comerciale pot deduce 20% din impozitul pe profit, folosindu-l ca donație, sponsorizare, cu asemenea produse în prag de pierdere a termenului de valabilitate.
Există o lege a mâncării săracilor, care nu se poate aplica
”Anul trecut, noi ne-am bucurat în momentul în care a fost aprobată o lege care să vină în întâmpinerea persoanelor nevoiașe, în ideea în care să se militeze pentru reducerea risipei alimentare, să existe facilități pentru companiile care donează astfel de produse. Din păcate, legea, astăzi, nu este aplicată, este prorogată și nu există norme de aplicare. Noi, ca organizație, și celelate organizații am participat într-un grup de lucru pe lângă Ministerul Agriculturii, pentru a încerca să venim cu idei, pentru a veni cu propuneri ca normele de aplicare a legii reducerii risipei alimentare să fie cât mai bune. Din păcate, în mediul de afaceri există situații în care cantități mari de alimente ajung să fie date la distrugere. Sunt ținute până în ultima zi a termenului de valabilitate, după care ele sunt date spre distrugere. În străinătate, deja am descoperit o practică foarte eficientă, există produse care au două termene de valabilitate, conserve de legume, de exemplu, au termene de valabilitate la 31 decembrie pentru a putea fi vândute în magazine; de asemenea, mai au un termene de valabilitate pentru consum, care poate fi, de exemplu, 31 martie. Și atunci, produsele se pun la vânzare în termenul de vânzare, urmând ca, în următoarea perioadă, proprietarul mărfii să fie obligat prin lege să doneze marfa și există timp suficient ca astfel de produse să ajungă să fie consumate în timp în cadrul unor programe sociale să ajungă să fie consumate de familii nevoiașe”, ne-a mai spus Gabriel Sescu.
În acest context, se clarifică faptul că sintagma ”românii aruncă mâncare la gunoi” este greșită. Cele 2,2 milioane de tone de alimente pe an nu sunt aruncate de populație, ci de marile companii, care țin produsele până aproape de expirarea valabilității, pentru cât mai mult profit, apoi sunt nevoite să le arunce, pentru că aceste alimente nu mai pot fi valorificate sub nicio formă. Asta în ciuda faptului că 66% din familiile din mediul rural nu își pot asigura hrana zilnică, iar 50% dintre copiii de la sate se află în risc de sărăcie extremă.
Dacă adăugăm aici că un million de cetățeni ai României au un venit lunar mai mic de 600 de lei, tabloul este complet.
Citește și:
REPORTAJ/N-au vrut PS4 și smartphone de Crăciun, ci șosete, haine, jucării și dulciuri. Scrisorile copiilor sărmani către Moș Crăciun| FOTO/VIDEO