Bani, casă și lemne pentru iarnă. Cum încearcă guvernul din Republica Moldova să-i atragă pe profesorii tineri la sat

Sergiu Opaeț este directorul Școlii gimnaziale Ion Creangă din satul Teleșeu, raionul Orhei. Tânărul dascăl a fost repartizat la școala din localitate imediat ce a absolvit Colegiul Pedagogic, în 2010. 

El a beneficiat de un ajutor din partea statului – suma de aproximativ 30.000 de lei moldovenești, adică în jur de 7.400 de lei, pentru o perioadă de trei ani. Tot ce trebuia să facă era să rămână în acest timp învățător la gimnaziul „Ion Creangă”.

„În anul 2010, când am absolvit, am venit în sat conform certificatului de repartizare. Am depus întregul set de documente la Direcția Generală a Educației. Ulterior, reprezentanții direcției au avut grijă ca să-mi fie deschis un cont bancar unde erau virați banii”, povestește Sergiu Opaeț.

Casă și ajutoare pe timpul iernii

Un alt stimulent pentru tinerii pedagogi să revină la țară să predea este și faptul că statul le oferă și gazdă, lemne și bani pentru curentul electric și gaz pe timpul iernii.

Sergiu Opaeț povestește că pentru a beneficia de casă trebuie să depui cerere la primăria din sat, ulterior reprezentanții administrației publice locale identificau o locuință și, dacă era totul bine, se achita chiria lunar proprietarului casei.

Recomandări

Dezastru aviatic în Kazahstan, după ce un avion plin cu pasageri s-a prăbușit chiar lângă aeroport. Momentul a fost surprins de martori

„Îți dă casa, iar plățile erau făcute de pe contul deschis, la fel, de către Direcția Generală a Educației. Cât privește lemnele și banii pentru curentul electric, pentru sezonul rece, timp de trei luni, se achitau 3.500 de lei moldovenești (875 de lei românești – n.r.) pentru lemne și aproximativ 4.000 de lei (1.000 de lei românești – n.r.) erau pentru curent și gaz”.

Indemnizația pentru tinerii dascăli a crescut, dar salariile rămân mici

Din anul 2019, suma indemnizațiilor a crescut considerabil de la 30.000 la 120.000 (aproximativ 30.000 de lei românești). Chiar și așa, tinerii absolvenți ai instituțiilor pedagogice din Republica Moldova nu prea se grăbesc să muncească la sate. Una dintre principalele cauze ar fi leafa mică. 

Cristina Gaivas din satul Rădoaia, raionul Sângerei, este de anul trecut cadru didactic de sprijin la liceul teoretic din localitate. În plus, are și ore de limbă română. Inițial, își dorea să aplice la indemnizaţia de 120.000 de lei la angajare, dar în ultima clipă a renunțat.

Recomandări

Procurorii din dosarul Revoluției au refăcut pas cu pas regia pusă la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu

„Când perfectezi actele ca să primești banii este un lucru anevoios și unde mai pui că trei ani de zile ești obligat să lucrezi la locul unde ești repartizat. Eu însă nu știu unde voi fi mâine sau peste un an. Viața este imprevizibilă”, mărturisește Cristina Gaivas.

Cu 20% mai puțini profesori în doar zece ani 

Cifrele prezentate recent de Biroul Național de Statistică de la Chișinău arată că numărul profesorilor scade cu fiecare an. Dacă în 2010 în școlile moldovenești activau peste 60.000 de profesori, astăzi au mai rămas doar 48.000 – 20% mai puțini. 

Dintre aceștia, 85% sunt femei și doar 15% sunt bărbați. Cei mai mulți dintre profesori activează în învățământul primar și secundar, peste 56%, iar cei mai puțini, în învățământul profesional tehnic – 8%. 

Continuarea, pe Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro