Banii ucrainenilor, mituri și realități. Cât sunt salariile de la care vin refugiații, în ce le-au investit?

Primele valuri de refugiați ucraineni ajunse în România au venit predominant dinspre Kiev, orașul cel mai bogat. Unul dintre motive este mai puțin cunoscut în România. Imediat după atacul Rusiei, în Ucraina au apărut zvonuri că vămile dinspre Vest sunt blocate. Mulți kieveni au ales să vină prin Transcarpatia, spre sud-vest, prin România. Cine sunt ei?

Un stat fără clasa de mijloc? 

Sociologii din Ucraina au o tradiție de cercetare în care, decenii la rând, au remarcat absența clasei de mijloc în structura societății. Schema clasică de analiză, prezentă și în sondaje, evidențiază grupurile socio-demografice în funcție de venituri. 

Potrivit Institutului de Demografie al Academiei Ucrainene, 50% dintre ucraineni erau la începutul anului trecut la limita sărăciei, iar un sondaj de opinie realizat în august 2021 a arătat că 67% dintre ucraineni se consideră săraci. 

Diferența dintre sărăcia ca sentiment și sărăcia ca realitate 

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Economiștii din Ucraina nuanțează discuția. Ei declară că sărăcia ucraineană este și un sentiment, nu doar o realitate. Iar percepția și aspirațiile denaturează, uneori, realitatea.

„Chiar dacă oamenii după toate caracteristicile reprezintă clasa de mijloc a societății, unii au obișnuința să se plângă și spun că sunt foarte săraci”, a explicat economistul Serghei Fursa fenomenul. 

Clasa cu bani de la Kiev, peste cea din București

Potrivit datelor Serviciului de Stat de Statistică al Ucrainei, salariile angajaților din orașul Kiev sunt duble față de cele dintr-o serie de regiuni ale țării. Dacă în regiunea Cernăuți salariul mediu pe economie a fost de circa 400 de euro, la Kiev este de 700-800. 

Cifrele reprezintă cât are angajatul net și obligațiile lui față de stat, după ce compania și-a plătit taxele. 

Kievul însuși, metropolă cu o populație de circa 3 milioane de locuitori, era un oraș al inegalităților. Pe de o parte, observai oameni care luptau pentru supraviețuire, pe de altă parte a apărut un grup al elitei economice din capitala Ucrainei care avea venituri mai mari ca în București sau în alte orașe din statele estice ale UE. 

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Zvonuri despre blocarea vămilor cu Polonia și Ungaria

După declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, primii au intrat pe teritoriul României locuitorii regiunii Kiev, care nu erau nici pe departe săraci. Cozile enorme de mașini la ieșirea din capitala Ucrainei destul de repede au ajuns la porțile UE. În primele zile ale războiului, circulau zvonuri prin Ucraina că punctele de control dintre Ucraina, Polonia, Ungaria și Slovacia sunt blocate, de aceea kievenii au decis să tranziteze teritoriul României. 

Săracii vin mai greu

Persoanele care nu au avut mașini, bani și posibilități au venit pe teritoriul României mult mai târziu. Majoritatea refugiaților a rămas în orașele din vestul Ucrainei. În regiunea Cernăuți deja au fost cazați peste 40.000 de persoane. Trenurile și autobuzele din Kiev, Harkiv, Odesa și alte orașe continuă să sosească în vestul Ucrainei.  

În România a intrat doar 1% din populația Ucrainei

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Până duminică, Poliția de Frontieră anunțase că în România au intrat 412.000 de cetățeni ucraineni de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie.

Cum populația Ucrainei, fără Crimeea, era de 41 de milioane de locuitori, asta înseamnă că, până în weekend, în țara noastră a intrat un procent de doar 1% din populația Ucrainei de la ultimul recensământ.

Mai mult, majoritatea acestora a plecat mai departe din România către vestul Europei, prin Ungaria sau pe calea aerului.

Nu au venit doar „bogați în mașini scumpe”

Libertatea a documentat, zile în șir, sosirea ucrainenilor în România și a relatat atât cazuri de oameni cu stare, cât și povești de oameni care fugeau din calea războiului fără să aibă bani ori vreun orizont.

De exemplu, ziarul a prezentat cazul Anei Micor și a nepotului ei, Daniel, fugiți din Slatina în România. 

Ei nu aveau bani și, după o noapte de cazare într-o pensiune de lângă Sighet, unde angajata hotelului a izbucnit în plâns când a aflat povestea, au fost ajutați de voluntarul maramureșean Vasile Vlașin să găsească un nou loc de ședere.

Mai mult, majoritatea celor veniți în Gara de Nord ori cazați în Adăpostul de Noapte Odesa profilează oameni simpli, cu o stare materială medie sau chiar sub medie. 

Corupție, dar și economii de-o viață

Povestea familiei ucrainene prinsă în vama Albița cu 1,6 milioane de dolari este, cu siguranță, un vârf. 

Însă, în alte cazuri, se poate înțelege lesne de ce mulți ucraineni trec granița cu sume importante de bani, nevorbind aici de milioane. Mulți și-au scos, cash, economiile de-o viață, trecând granița cu ele. 

Și la vama Sighet, în primele zile, s-a aflat de cazuri în care oamenii au trecut cu zeci de mii de dolari în portofele, lucru confirmat de autoritățile locale pentru ziariștii Libertatea aflați la fața locului. 

S-au „combinat” la mașină

Au existat și cazuri în care, pentru a trece mai ușor granița, oameni care aveau locuri libere în mașină i-au luat și pe cei care nu aveau această posibilitate.

„Sigur că au fost cazuri în care trecea un Mercedes din care coborau, după vamă, oameni mai amărâți. Familiile înstărite au trecut granița cu mașinile și i-au luat și pe cei care ar fi trecut, altfel, pe jos, dar aveau multe bagaje”, a spus un voluntar maramureșean pentru Libertatea.

Stilul estic: ucrainenii investesc mult în case și mașini

Există mai multe motive pentru asta. Unu, pentru că multe dintre zonele bombardate au fost din periferia Kievului (Irpin, Bucea, Vasilkiv), zone în care s-a investit imobiliar foarte mult în ultima vreme.

Apoi, pentru că ucrainenii – lucru vizibil chiar până în Transcarpatia de lângă România – investesc mult în case, luând adesea împrumuturi însemnate pentru asta. 

Transcarpatia este conservatoare nu doar politic, ci și la nivelul investițiilor familiilor, mulți „băgându-și banii în case”, unde trăiesc în cercul mai larg al familiilor extinse. Se ajută, își dau bani, uneori de la bătrâni către copii. Mașina este un semn de prestigiu social, așa explicându-se în numeroase cazuri limuzinele care au frapat la punctele de vamă și chiar pe străzile din București și alte orașe. 

Foto: Inquam Photo/Paul Ursachi

Urmărește-ne pe Google News