Bărbaţii care-şi ajută nevestele la curăţenie vor avea noroc tot anul

În primele trei zile de după Duminica Floriilor, luni, marţi şi miercuri, se primeneşte gospodăria: se curăţă casa, curtea, grădina, hambarele şi staulele, livada şi se fac ultimele lucrări la câmp. Tradiţia spune că bărbatul trebuie să îşi ajute nevasta în aceste trei zile, dacă vrea să-i meargă din plin tot restul anului.
Joia este rezervată preparatelor tradiţionale: ouăle vopsite şi pasca. Cei care ţin la datini nu folosesc vopsele chimice din comerţ, ci coji de ceapă, sunătoare, coji de crin roşu sau flori de tei. Apoi dau luciu ouălor ungându-le cu slănină sau untură. Se spune că ouăle vopsite în Joia Mare păzesc familia şi casa de forţele răului.
12 noduri pe-o aţă şi tot atâtea dorinţe
Pentru a se prăznui spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, în sudul ţării, femeile mai în vârstă spală picioarele copiilor din casă, iar fetele fac 12 noduri pe o aţă, punându-şi tot atâtea dorinţe. Pe măsură ce se împlinesc cele dorite, vor dezlega nod după nod. Pusă sub pernă, aţa le va arăta, în vis, ursitul.
În părţile vestice se prepară pâinea numită “paşti” şi se duce, împreună cu vase noi, vin şi lumânări, la biserică, drept “milostenie” pentru rudele decedate, Joia Mare fiind ultima zi din Postul Mare în care sunt pomeniţi morţii.
Acum se plămădeşte şi pasca din făină, lapte, ouă şi brânză dulce. Înainte de se apuca de lucru, gospodinele “se grijesc”: se spală pe cap, se piaptănă, îmbracă haine curate şi rostesc rugăciuni.
Iar înainte de a băga aluatul în cuptor, femeile din Moldova fac semnul crucii, cu lopata, pe cei patru pereţi ai încăperii şi la gura cuptorului. În Vinerea Mare (numită şi Vinerea Seacă, fiindcă bătrânele ţin post negru), gospodinele au multe interdicţii: nu fac borş, ca să nu se scalde în el Necuratul, nu coc pâine, ca să nu orbească, nu ţes, nu torc şi nu spală, ca să nu o supere pe Sfânta Vineri.
Sâmbătă, creştinii termină ultimele treburi mărunte prin casă şi se odihnesc, pentru a participa la Sfânta Liturghie. Înainte de a pleca de acasă, se îmbăiază şi îmbracă haine noi.
Noaptea Învierii este marcată prin tradiţii pline de culoare:
În Ţara Moţilor, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde unii dintre feciorii satului trebuie să o păzească, iar alţii, să o fure. Cei care eşuea- ză dau, a doua zi, un ospăţ din care se în- fruptă toţi, paznici şi “hoţi”.
În Bucovina, fetele urcă în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută (numită astfel pentru că tinerele nu au voie să vorbească din clipa în care au scos apa din fântână şi până când spală limba clopotului). În dimineaţa următoare, ele se spală pe faţă cu această apă, ca să fie frumoase tot anul şi dorite de feciori.
Lumânarea de la Înviere se păstrează în casă şapte ani şi se aprinde în caz de boală, de supărări, de grindină, furtuni sau alte necazuri.
Cu cine ciocneşti te vezi pe lumea cealaltă
Duminică, în prima zi de Paşte, credincioşii revin la biserică pentru sfinţirea bucatelor. În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu modelele caracteristice zonei se pune o farfurie cu seminţe de mac (pe care le vor arunca în râu, ca să nu fie anul secetos), sare (care, păstrată în gospodărie, aduce belşug), zahăr (leac pentru vite, dacă se vor îmbolnăvi), făină (ca să dea grâul rod bogat), ceapă şi usturoi (care vor alunga insectele). Peste farfurie se aşază pasca, ouăle roşii, şuncă, brânză, peşte afumat, sfeclă roşie cu hrean, prăjituri, bani şi flori.
Se spune că:
Te vei întâlni pe lumea cealaltă cu cei cu care ciocneşti ouă vopsite în ziua de Paşte.
Dacă păstrezi un ou vopsit 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.
Cei care pun sare pe ou vor transpira din greu tot anul.
Bucăţelele de pască sau de anafură păstrate sunt bune de leac şi trebuie date celor care se îmbolnăvesc.
În zona Lăpuşului, copiii cu vârste de până la 9 ani se duc la vecini şi prieteni, ca să le anunţe Învierea Domnului, şi primesc ouă roşi. Primul copil care trece pragul trebuie să fie băiat, ca să nu fie certuri în casă tot anul.
În Moldova persistă credinţa că dacă dormi în prima zi de Paşte, vei trage ponoase tot anul: vei fi somnoros, gângăniile vor veni de hac recoltei şi te va ploua de fiecare dată când vei vrea să lucrezi ogorul.
În Sibiu şi în localităţile dimprejurul său se aşază, în cea mai frumoasă vază din casă, un pom sau un arbust împodobit cu ouă încondeiate, golite de conţinut.

Urmărește-ne pe Google News