Mihai I şi Prinţul Paul au avut, ieri, un nou termen în acţiunea depusă în instanţă de fostul suveran al României. Acesta contestă hotărârea prin care Curtea de Apel Bucureşti a admis, în iulie anul trecut, decizia Tribunalului de la Lisabona (Portugalia), din 1955, prin care li se recunoşteau lui Carol Mircea şi lui Paul calitatea de fiu, respectiv, nepot ai Regelui Carol al II-lea.
Mai mult, conform aceleiaşi hotărâri, averea fostului monarh Carol al II-lea era împărţită astfel: 37,5% revenea celor doi fii, Mihai şi Carol Mircea, iar 25%, ultimei sale soţii, Elena Magda Lupescu. După decesul Elenei Lupescu (1977) şi după moartea lui Carol Mircea (2006), părţile celor doi au revenit Prinţului Paul, adică un total de 62,5% din avere.
Dacă în 1955 averea pusă la bătaie reprezenta câteva zeci de tablouri de valoare, conturi bancare şi nişte proprietăţi care însumate reprezentau, conform unor surse, câteva milioane de dolari, aceasta a crescut exponenţial după ce Regele Mihai a fost repus în proprietatea mai multor domenii şi palate din România. Cel mai important este castelul Peleş din Sinaia, evaluat la 30 de milioane de euro, despre care Prinţul Paul a declarat, recent, că ar trebui să fie cedat statului român.

18 ani de procese în ţară

Conform revistei Capital – Top 300 Cei mai bogaţi români, averea Casei Regale, moştenită în mare parte de la Carol al II-lea, se ridică la aproximativ 80 de milioane de euro. În 1993 Prinţii Carol Mircea (decedat în 2006) şi Paul solicitau autorităţilor române recunoaşterea deciziei Tribunalului de la Lisabona. După 18 ani de procese, cazul a ajuns la Curtea de Casaţie şi Justiţie, unde va fi dată o hotărâre definitivă. Dacă sentinţa va fi favorabilă Prinţului Paul, acesta poate deschide calea unor noi confruntări în justiţie, solicitând să intre în posesia părţii sale din averea de 80 de milioane de euro.

Urmărește-ne pe Google News