ComenteazăSe ştie că maseurii cei mai buni din lume sunt nevăzătorii. Se spune despre ei că “văd prin degete”. În acest context, Spitalul Judeţean Vâlcea a scos la concurs un post de asistent BFT la Călimăneşti: băi termale, tratament, masaj terapeutic… Oficial, candidaţii trebuiau să susţină o probă scrisă, una practică şi un interviu. Dintre cei trei participanţi, cel mai bun specialist în masaj, nevăzătorul Mihai Octavian Lulea, cu cei 15 ani vechime ai săi şi gradaţia maximă în domeniu, nici nu se gândea să nu ia concursul. Adevărul este că la vechimea şi gradaţia sa îl aştepta un salariu de aproximativ 2.500 de lei.
În timpul concursului însă, proba practică a fost înlocuită cu încă o probă scrisă, dar la modul neoficial. Adică pe site- ul spitalului figurează că a fost “proba practică”, dar a fost, de fapt, o a doua probă scrisă. Astfel, nevăzătorul nu s-a putut impune la proba practică, unde are cel mai înalt grad de specializare şi “vede prin degete”. A fost eliminat de un surdomut, care vede cu ochii. “Am fost surprinşi atunci când ni s-a spus că proba practică va fi înlocuită cu o probă scrisă. Mai mult, la toate probele scrise, persoana cu deficienţe de vorbire şi de auz a fost ajutată de un membru al comisiei, pe considerent că nu poate să scrie, practic i s-au scris lucrările şi, desigur, a luat concursul”, ne-a spus Elena Bojan, secretarul Asociaţiei Nevăzătorilor din Vâlcea, persoana care l-a însoţit, conform legii, pe Mihai Octavian Lulea.
Un surdomut a câştigat concursul fără să comunice nimic, pentru că nu putea
Mihai Octavian a făcut contestaţie şi s-a dus la directorul spitalului să îl întrebe cum a comunicat contracandidatul său surdomut cu membrul comisiei pentru a-şi susţine lucrarea scrisă dacă el nu aude şi nu vorbeşte, iar persoana din comisie care i-a scris lucrările nu cunoaşte limbajul mimico-gestual?
“Consider că am fost nedreptăţit, discriminat şi nu înţeleg cum s-a făcut evaluarea candidatului meu fără un însoţitor expert în limbajul mimico- gestual. Am făcut contestaţie pentru că s-au schimbat regulile jocului în timpul jocului, eu fiind cel mai bun în masaj dintre cei trei concurenţi. Practic, mi s-a furat locul de muncă!”, ne-a spus Lulea Mihai Octavian.
Directorul spitalului: «L-am sfătuit să conteste decizia»
“A fost la mine, l-am sfătuit să conteste decizia la comisia de concurs, pentru că eu nu mă pot implica, mi-aş depăşi atribuţiile legale. De asemenea, l-am sfătuit să meargă şi mai departe decât comisia”, ne-a spus managerul spitalului.
Comisia a analizat contestaţia şi a ajuns la concluzia că trebuie să îşi menţină prima decizie.
Urmează să se pronunţe în acest caz consiliul Judeţean Vâlcea şi Procuratura, care au primit o plângere de la Lulea Mihai Octavian.
“Munca la nevăzători este destul de complicată, cel puţin în judeţul Vâlcea, pentru că ei sunt îndepărtaţi de angajatori dintr-un motiv simplu: un nevăzător nu poate face decât activitatea în care este specializat, pe când o persoană cu vedere mai face şi altceva, pe lângă meseria pentru care este angajat. Noi avem nevăzători absolvenţi de jurnalism, specialişti în IT, dar nu prea îşi găsesc locuri de muncă. În trecut, mulţi erau arondaţi cooperativelor meşteşugăreşti, care au dispărut. Asociaţia Nevăzătorilor a făcut demersuri pentru ca anumite meserii să fie canalizate strict pentru nevăzători, cum este masajul. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla. Un nevăzător primeşte o indemnizaţie de 340 de lei, la gradul I, 270 de lei la gradul II şi 39 de lei la gradul III. Acolo unde este cazul, se adaugă indemnizaţia de însoţitor. Astfel, gradul I ajunge la 1.405 lei pe lună”, ne-a declarat Elena Bojan, secretarul Asociaţiei Nevăzătorilor din Vâlcea.
Dincolo de tragicul situaţiei, două persoane cu handicap luptă pentru o singură slujbă, cazul nu face altceva decât să reconfirme gravele inechităţi din piaţa muncii.
«25.000 de persoane cu deficienţe de vedere lucrează în Loteria Spaniei»
“Pe vremea lui Ceauşescu, gradul de ocupare în câmpul muncii al nevăzătorilor era de 100%. Acum este de sub 10%. Asta pentru că ei nu mai sunt stimulaţi de stat către locuri de muncă. Eu am stat mulţi ani în Occident şi pot să vă spun că acolo lucrurile stau altfel. În Spania, un nevăzător primeşte o indemnizaţie lunară de 300 de euro. Este puţin, dar statul se ocupă să îi asigure loc de muncă, iar dacă refuză două oferte, i se taie indemnizaţia. Tot în Spania, în măsura în care 25% din populaţia activă este în şomaj, nevăzătorii sunt cuprinşi în câmpul muncii în proporţie de 90%. Ştiaţi că Loteria Naţională a Spaniei este administrată de nevăzători? Aproximativ 25.000 de persoane cu deficienţe de vedere lucrează în Loteria Spaniei”, ne-a spus Valeriu Borşan (foto), nevăzător, absolvent de psihologie în Bilbao.
Fiecare firmă cu peste 50 de angajaţi plăteşte penalităţi, dacă nu are salariaţi cu dizabilităţi
Legislaţia românească prevede că toate unităţile cu peste 50 de angajaţi trebuie să aibă 4% salariaţi cu dizabilităţi. Dacă nu au, plătesc o penalitate de o jumătate de salariu pentru fiecare angajat cu dizabilităţi care îi lipseşte. “Eu am patru maseuri nevăzători angajaţi. În acest context, Ministerul Muncii m-a declarat unitate protejată. Asta însemană că eu pot oferi servicii unei alte firme, iar aceasta nu mai plăteşte penalitatea pentru dizabilităţi către stat, ci mi-o dă mie. Astfel, toată lumea este mulţumită. Din păcate, statul nu oferă şi alte facilitaţi fiscale, într- o piaţă unde impozitarea muncii este copleşitoare”, ne-a spus Adrian Fundăneanu (foto), patronul firmei Eurodiagnistic, care se ocupă de masajul terapeutic făcut de nevăzători.