Țuica, palincă, rachiu

Țuica nu poate fi decât din prune, corcodușe (zarzăre) sau din tescovină (balastul de struguri după ce se face vin). Palinca este un rachiu din fructe, de o tărie mai mare, fiind dublu distilată. Mai este cunoscută sub numele de pălincă, horincă, horencă și e produs de obicei în Transilvania. Se poate face din pere, mere sau caise. La noi, în Transilvania, pentru producerea palincii este folosit cazanul cu fracţionare, adică prima şi a doua distilare sunt distincte, eliminându-se prin acest proces alcoolul metilic otrăvitor. Această metodă conferă puritate băuturii fabricate în zonă.

Prepararea băuturilor prin distilare, este cunoscută de sute de ani. Pe teritoriul României primele atestări cu privire la fabricarea țuicii datează din anul 1570.
Cum se face distilarea? Cu ajutorul alambicului, denumire ce provine din limba arabă – Al-imbiq – adică distilator. Acesta este mult mai cunoscut sub denumirea de cazan de rachiu sau ţuică.

Rachiul se poate face dintr-un singur fruct, sau amestecuri de fructe, pregnant fiind gustul fructului care se află în cantitate mai mare. Rachiul obţinut se pune la învechit minimum 6 luni. Se pot învechi până la 5-6 ani, sau chiar mai mult. Învechirea se face în butoaie de stejar, dud, cireş. Țuica având culoare recipientului: galben-maroniu pentru stejar, galben închis pentru dud şi cea mai frumoasă culoare un galben-verzui pentru butoiul din lemn de cireş. Rachiul proaspăt are un gust aspru, uşor înţepător. Prin învechire rachiul capătă un gust plăcut, armonios, cu aroma fructului respectiv. Învechirea se poate face şi în damigene din sticlă.

Băuturi tradiționale din fructele toamnei

Punch

La origine termenul englezesc al acestei băuturi a fost atestat încă din 1632 și vine din hindusă- panch care însemnă cifra 5. De ce? Fiindcă, la origine lichiorul obținut avea cinci ingrediente diferite: ceai, zahăr, țuică, scorțișoară și lămâie. În zilele noastre există zeci de rețete de punch, atât alcoolizate, cât și fără alcool. În multe zone băutura conține rom și diverse fructe de sezon.

Uzo-Grecia

Este o băutură obţinută numai din struguri şi are o tărie de până la 40% alcool. La origine are o culoare transparentă. Se serveşte ca aperitiv, cu gheaţă. Adăugarea gheţii face că băutura să îşi schimbe culoarea, din cauza anasonului pe care îl conţine, ajungând albă că laptele. Cu cât albul este mai clar, cu atât calitatea este superioară. Datorită potenţialului sau, uzo se serveşte întotdeauna alături de antreuri precum: salată de icre, peste sărat, măsline, tarama, tsatsiki sau fructe de mare.

Uzo se pregăteşte în lunile septembrie, octombrie. Prepararea lui reprezintă un adevărat eveniment familial.  Secretul unui uzo perfect îl constituie adăugarea în procesul de fierbere a condimentului glikaniso.

Rakia- Bulgaria

Este de fapt rachiul bulgăresc, care se poate face din mai multe feluri de fructe: struguri, prune, mere, piersici, cireșe. Rakia este băutura națională și în alte țări precum Albania, Bosnia și Hertegovina, Serbia, Muntenegru, Macedonia și Turcia. Procentul de alcool din această băutură este de 40%, dar poate ajunge chiar și la 60%.

Raki- Turcia

Raki este un lichior neîndulcit, cu o aromă puternică de anason. Este făcut din coajă, pulpă și semințe de struguri – adică ce rămâne din aceste fructe, după ce au fost folosite pentru a obține vinul. Se serveste de obicei ca aperitiv, fie simplu, alături de un pahar de apă, fie diluat cu apă rece. Ca și uzo, atunci când raki se combină cu apa, capătă o culoare albă, laptoasă. Este băutura tradițională a Turciei, dar se găsește și în Grecia, Serbia sau alte țări balcanice.

Mirto și grappa-Italia

Mirto este un lichior de afine și este făcut din mirt combinat cu miere sau sirop. Mirtul este făcut din fructe din specia Myrtus Communis, originară din regiunea Mediteranei. La noi, mirtul este cultivat sporadic pentru florile lui frumos mirositoare. Unde îl găsești. Sardinia este locul ideal pentru a intra în posesia unei sticle autentice de mirto. Este un lichior ce se servește pe post de digestiv. Are și puteri curative.

Grappa este similară băuturii turcești “raki”, fiind obținută în urma procesului de distilare a resturilor de la struguri, rămase după presare. Băutura rezultată este un fel de coniac, al cărui gust și tărie variază în funcție de producător. Grappa se servește de obicei pe post de digestiv. O grappa adevărată o găsești în Italia, San Marino sau Elveția (partea italiană). Ea se face din tescovină, fără a adăuga apă în procesul de fermentare. Grappa se bea în Italia de sute de ani. Scopul pentru care a fost fabricată a fost acela de a nu se arunca nimic de la struguri. Era populară în rândul oamenilor săraci din Italia. În prezent, grappa este băută de toată lumea și se spune că ajută în procesul de digestie.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
 

Urmărește-ne pe Google News