Comentează„Cea mai periculoasă capitală din Europa. Nu din cauza criminalității, ci a clădirilor.” Așa își încep povestea jurnaliștii BBC. Aceștia spun că de multe ori, proprietarii români falsifică documentele care certifică gradul de risc seismic sau pur și simplu nu respectă legile. Asta face din București capitala europeană cea mai vulnerabilă în fața cutremurelor.
Jurnalista Simona Rață a vorbit cu mai mulți activiști din București despre cât de pregătit este statul român să facă față unui cutremur puternic.
Bucureștenii și mitul „blocul e sigur, că a locuit un securist aici”
Georgiana Ilie, jurnalista care a documentat în urmă cu trei ani cutremurul din 1977, într-un material cu titlul „Cutremur în orașul vulnerabil”, relevă pentru BBC cum propaganda comunistă le-a întipărit oamenilor ideea că toate clădirile au fost reabilitate cu simț de răspundere. Cu toate că reabilitarea Bucureștiului pus la pământ în 1977 s-a făcut în doar câteva luni.
„Oamenii se hrănesc cu poveștile propagandei comuniste. Unii spun că în blocul lor locuia un securist și, prin urmare, nu l-ar fi lăsat să moară într-un eventual cutremur”, povestește jurnalista.
„Din păcate, e ceva obișnuit să vezi mașini lovite de bucăți de ciment căzute din clădiri. Este foarte trist, e ca și cum orașul s-ar dezintegra”, mai spune Georgiana Ilie.
Matei Sumbășacu, inginer și activist la Re:Rise, Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, face o bază de date cu cei care au mașini utilitare, cum sunt excavatoarele, ca să știe autoritățile la cine să apeleze.
În plus, din donații, încearcă să pună la punct un sistem de drone care ar putea zbura imediat după cutremur, pentru a face poze, ca să vadă dimensiunea distrugerilor și drumurile care au rămas accesibile pentru forțele de intervenție.
Vlad Popescu, antrenor de câini care a făcut salvări asistate de patrupede, a înființat Clubul Câinilor Utilitari. „E foarte greu să ne antrenăm câinii pentru situații precum cele provocate de cutremur în mod legal, pentru că multor proprietari de clădiri le este teamă că se vor prăbuși. Așa că ne încurajează să intrăm fără aprobare în clădiri, ca să nu-și asume nicio răspundere”, zice acesta echipei BBC.
Inițiative eșuate de a preveni
Din 1996, clădirile cu risc seismic major au primit o bulină roșie pe fațadă. Doar atât, scrie BBC.
Nicolae Noica, fostul ministru al lucrărilor publice, a venit cu ideea acestei buline și povestește cum inițiativa lui de reabilitare a clădirilor vechi s-a pierdut odată cu venirea unui alt ministru la conducere.
Simona Rață de la BBC își începe și își încheie povestea însă într-un cămin de nefamiliști din Năvodari, unde sute de oameni trăiesc în condiții insalubre, în clădiri nesigure. Ea însăși a locuit în astfel de blocuri de garsoniere în București, într-o cameră în care patru persoane împărțeau un singur pat.
„După căderea comunismului, aceste cutii de chibrituri au ajuns la proprietari privați, s-au deteriorat și au ajuns ca aceste apartamente pentru o singură persoană să devină casă pentru familii întregi”, spun jurnaliștii BBC.
Raed Arafat, despre ce s-a schimbat
În podcast, spre final, are loc un interviu și cu șeful DSU, Raed Arafat, care spune că a lucrat cu ONG-urile în ultimii ani, pentru a informa populația despre riscurile unui cutremur.
„Am folosit o grămadă de bani pentru a ne pregăti serviciile de urgență. Departamentele de Pompieri din fiecare județ au echipamente speciale de intervenție, pe care nu le dețineau înainte, personal pregătit. Avem echipe de intervenție pregătite prin programul autorizat de ONU”, spune Arafat la BBC.
World Bank estimează că un alt cutremur în București ar aduce pagube de două miliarde de dolari. Experții cred că numărul clădirilor în pericol este de 3.000.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!