Jurnalistul BBC aflat la București se întreagă de ce se comportă în acest fel un Guvern care deține o majoritate confortabilă în Parlament. Nick Thorpe scrie că i-a pus această întrebare lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului şi liderul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), partener în coaliţia de guvernare.

Tăriceanu, un fost premier, recunoaşte că acţiunile Guvernului şi modul în care au fost comunicate au fost ”stângace”, dar insistă că au fost bine intenţionate. El respinge percepţia largă în România şi în străinătate potrivit căreia acest conflict este o bătălie între oficiali corupţi şi o societate care luptă împotriva corupţiei.

”Regret să spun asta, dar sistemul judiciar din România nu este independent, iar aceasta este clar problema care trebuie să fie abordată în viitor”.

El zugrăveşte o imagine a procurorilor, mai ales a celor de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care dau buzna și fac echipă cu serviciile secrete. Procurorii merg mână în mână cu judecătorii, acuză el, şi încalcă libertăţile civice ale cetăţenilor români într-un mod cum nu a mai fost văzut de pe vremea comuniştilor.

”DNA şi servciile de informaţii sunt percepute acum ca instituţii care nu respectă cadrul legal, care sunt corupte ele însele şi folosite ca pârghii importante în lupta politică din România”, a declarat el pentru BBC.

BBC: DNA ar fi fost “schilodită”, dacă decretul ar fi intrat în vigoare

Argumentul său este opus în mod dramatic celui al Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA, care a insistat sâmbătă, într-un interviu pentru BBC, că sistemul judiciar este independent şi că direcţia a urmărit membri ai guvernului şi opozanţi deopotrivă. DNA ar fi fost ”schilodită” dacă decretul ar fi intrat în vigoare, scrie postul britanic.

Unul dintre motivele furiei de pe străzile României, în ultimele zile, a fost viteza cu care Guvernul a adoptat ordonanţa, fără vreo şansă să fie dezbătută. Guvernul va recitifica acum acest lucru, a declarat Tăriceanu. Dezbaterea va fi amplă, iar societatea civilă, care a fost activă în cadrul protestelor, va fi invitată să ia parte la ea.

Mulţi dintre manifestanţi spun că ordonanţa a fost ”croită pe comandă”, pentru a-i scoate pe anumiţi membri ai actualului Guvern şi al guvernelor anterioare de sub acuzare – între care cel mai important este liderul Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

El a fost condamnat deja, cu suspendare, pentru fraudă electorală şi este judecat pentru corupţie. ”Dacă nu este nimeni protejat de el (decret), de ce să nu-l retragem?”, i-a spus Tăriceanu lui Dragnea.

Duminică seara, o mare de oameni s-a adunat din nou la Bucureşti să-şi sărbătorească victoria şi să avertizeze Guvernul să nu încerce să treacă texte de lege asemănătoare în viitor. Guvernul vrea să-şi convingă susţinătorii că aceasta este o retragere strategică, ci nu o capitulare.

Totodată va încerca să convingă publicul – şi Comisia Europeană (CE) – că există o problemă reală cu echilibrul puterilor în stat între instituţiile din România. şi că procurorii, judecătorii şi serviciile secrete ar trebui strunite, scrie Nick Thorpe.

Financial Times: Ordonanțele retrase, o trădare a poporului român de către conducătorii săi

Situația din România a fost și în atenția celor de la Financial Times. Prestigioasa publicație, scrie că “la un sfert de secol după ce a doborât comunismul, puterea populară a obţinut încă o mare victorie în România”.  Ordonanţe de urgenţă menite să graţieze o mulţime de oficiali condamnaţi şi să dezincrimineze abuzul în serviciu de nivel scăzut, pe care proteste în masă au obligat Guvernul să le retragă, au fost o trădare a poporului român de către conducătorii săi, comentează The Financial Times.

Ele au fost de asemenea o trădare a progreselor încurajatoare ale ţării în lupta împotriva corupţiei endemice. Aşa cum întreba săptămână trecută Frans Timmermans, vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), de ce te-ai opri pe ultimii câţiva metri ai maratonului, te-ai întoarce şi ai alerga înapoi?

Lupta împotriva corupţiei în România a fost într-adevăr o muncă grea şi îndelungată. Ţara a fost admisă în UE printr-o decizie politică, în 2007, în pofida faptului că reformele în domenii ca lupta împotriva criminaliăţii şi construirea unui sistem judiciar independent erau în urma celorlalte opt foste ţări comuniste care au aderat în 2004. Bruxellesul a impus proceduri speciale de monitorizare, menită să asigure progresul, iar România a înregistrat succese în lupta împotriva corupţiei, prin DNA, direcţia sa naţională anticrorupţie, care a urmărit oficiali la toate nivelurile.

Adrian Năstase, un fost premier, a fost încarcerat în 2012. Un al doilea premier, Victor Ponta, a demisionat în 2015, în urma unor acuzaţii de fals şi complicitate la evaziune fiscală şi în toiul indignării publice faţă de incendiul de la un club de noapte din Bucureşti, soldat cu 64 de morţi.

Progresele în lupta împotriva corupţiei au continuat în timpul Guvernului tehnocrat care a urmat şi al preşedintelui hotărât împotriva corupţiei Klaus Iohannis. În primele opt luni ale lui 2016, activitatea DNA a condus la procese implicând 777 de inculpaţi, inclusiv miniştri, parlamentari şi judecători.

Aceasta ar putea fi problema. Eliminând corupţia inclusiv la nivel local, DNA a lovit puternicul partid-maşină PSD (centru-stânga), care s-a întors la putere în decembrie. Măsurile adoptate de Guvern au părut o recompensare a baronilor locali şi acoliţilor pentru ajutorul dat în obţinerea victoriei.

DNA a fost acuzată de prea mult zel. Dar dacă sunt necesare ajustări ale operaţiunilor sale, o amnistiere în masă şi o dezincriminare a unei categorii importante de infracţiuni nu sunt calea de a ajunge la acest rezultat. PSD a argumentat că, inculpând mai mulţi oficiali din cadrul său decât din orice altă formaţiune, agenţia a dat dovadă de părtinire politică. Partidele din opoziţie contraargumentează prin faptul că PSD are pur şi simplu o problemă mai gravă cu corupţia.

AFP: Guvernul capitulează pentru a stinge furia românilor

Guvernul român a capitulat duminică şi a abrogat, aşa cum a anunţat, ordonanţa de urgenţă care dilua legislaţia anticorupţie, cu scopul de a stinge furia protestatarilor care rămân mobilizaţi după şase zile de manifestaţii în masă, relatează AFP, într-un material preluat de presa franceză.

”Guvernul a aprobat proiectul de abrogare a ordonanţei de urgenţă”, a anunţat Executivul social-democrat la finalul unei şedinţe extraordinare, convocate în vederea retragerii acestui text, care a provocat cea mai amplă mişcare de contestare populară de la căderea comunismului şi o nouă adunare uriaşă, duminică seara, la Bucureşti.

Criticat după ce a adoptat această revizuire a Codului Penal prin ordonanţă de urgenţă, lăsând Parlamentul deoparte, premierul Sorin Grindeanu a promis să deschidă ”rapid dezbateri publice cu toate partidele politice şi cu societatea civilă”.

Textul iniţial reducerea în mod sensibil pedepsele pentru abuz de putere şi introducea un prag minim al prejudiciului de 200.000 de lei (44.000 de euro) în vederea declanşării urmăririi penale, în cea mai mare parte a cazurilor de corupţie. El provoca temeri criticilor săi cu privire la un regres în lupta împotriva corupţiei, care s-a intensificat în ultimii ani.

Euronews: Suspiciunea persistă după abrogarea ordonanţei controversate

Guvernul român a abrogat în mod oficial, duminică, o ordonanţă de urgenţă controversată cu privire la corupţie, o decizie la care premierul s-a angajat cu o seară înainte, însă suspiciunea persistă, scrie Euronews.

Într-un alt material, jurnaliștii Euronews notează că aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă în România, în pofida faptului că Guvernul a abordat controversata ordonanță de urgență. “Protestatarii par să fie în continuare nemulțumiți cu privire la o versiune revizuită a proiectului de lege, iar unii cer guvernului să demisioneze”, notează Euronews.

Citește și:

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News