- Procurorii DIICOT Olt au consemnat în rechizitoriu, încă de acum 5 ani, că există o “piață sexuală a municipiului Caracal”, cu fete minore.
- În ciuda dovezilor, puțini clienți au fost pedepsiți cu adevărat, iar clanurile au continuat să prospere.
- În convorbirile interceptate pe care Libertatea le-a consultat la Tribunalul Olt, fetele sunt numite “capre”, “iade”, “acareturi”.
- Sub ochii pasivi ai comunității, clienţii reţelei erau militari, manageri de companii și membri ai unor familii cu oameni din Poliție și justiție.
“Eu am fost ca la magazin. Consumator”, spune bărbatul de 66
de ani. Își amintește clar momentul în care, în 2014, a cumpărat de la
traficanții din Caracal serviciile sexuale ale unei fete minore.
“Dar n-am știut că e minoră. Am cumpărat, am plătit și am
plecat”, explică Sandu Sebastian, tatăl a două fete, una medic, cealaltă
grefieră-șefă la Curtea de Apel București, Silvia Florentina Dumitru, după
numele soțului, jurist cu un cabinet notarial.
Celălalt ginere al lui Sandu, soțul fiicei medic, este
polițistul Marius Preda, din Caracal, cel despre care presa a spus că l-ar fi
determinat pe Dincă să admită crimele.
Preda a
negat informația, ferm și repetat. El s-a descris “ca un simplu
polițist, fost la Investigații Criminale și apoi la Circulație și care am
ajuns, după un atac cerebral, să păzesc poarta Poliției”.
N-am avut nici o legătură cu investigația în cazul Alexandrei, nu l-am determinat pe Dincă să recunoască, de altfel nici eu și nici socrul meu nu-l cunoaștem pe Dincă și nu am discutat niciodată cu el.
Marius Preda, polițist Caracal:
Ieri, Libertatea a putut confirma că Preda are dreptate, cel care l-a determinat pe Dincă să mărturisească se numește Daniel Barbu, este subcomisar de criminalistică la București și originar din Caracal.
Acasă la „Bebe Strungaru”
Socrul lui Preda, Sandu Sebastian, locuiește într-o curte
mare, cu strung și atelier din Caracal, în care repară piese “mai ales pentru
mașini agricole”.
Cunoscut în zonă drept “Bebe Strungaru”, apare în poartă cu
mâinile înnegrite până la coate, “asta e viața de mecanic”.
Știu că lumea vorbește, însă nu e nimic adevărat. Nu am vorbit în viața mea cu Dincă, nu i-am reparat nimic.
Sandu neagă din prima orice legătură cu Dincă:
Dialogul a pornit în curte, de față cu soția. La un moment dat al conversației, am încercat să rămânem singuri cu el. Ca să abordăm subiectul sensibil al dosarului de trafic de persoane din 2014, unde Sandu Sebastian a fost condamnat pentru că s-a culcat cu o victimă abuzată de o rețea. “Doamnă, ne puteți aduce un pahar de apă, vă rugăm?”.
Femeia a plecat, dar când a auzit despre ce e vorba, Sandu
nu s-a codit: “Putem discuta de față cu soția, nu e nici o problemă”.
A picat de fraier, aia făcea 18 ani peste câteva zile.
Soția sare și ea să îl apere:
„N-am fost la fete decât o singură dată”
În dosarul public consultat de Libertatea la Tribunalul Olt,
scrie altceva. Fata avea 16 ani când fusese forțată să se culce cu bărbați, iar
la începutul lui 2014, când Sandu a declarat la DIICOT că a plătit
traficanților ca s-o aibă, minora nu împlinise 17 ani.
Alături de alte zeci de victime, ea a fost traficată într-o
casă din Caracal, unde locuia unul dintre liderii rețelei, precum și la
hotelurile din oraș.
“Și oricum n-am fost la fete decât o singură dată, nu aveam
relații cu ăia din rețea”, adaugă, în curtea sa, fără să clipească, Sandu
Sebastian.
Judecătorii au crezut această explicație, deși, la dosar, printre sutele de stenograme, procurorii DIICOT au interceptat un dialog între Sandu Sebastian și Toilă Gerald Mirel, unul dintre liderii traficului anchetat de DIICOT în dosarul din 2014.
„Sandu: Ce marfă mai ai și tu, p-acolo?”
Pe 10 aprilie 2014, la ora 13.51, Sandu Sebastian l-a apelat
telefonic pe Toilă Gerald Mirel.
Sandu prefera sexul oral, intitulat în jargonul rețelei și
al consumatorilor “bot”.
Sandu: Ce faci, domnu șef?
Toilă: Uită, pă bătătură, p-aci!
Sandu: Aa!
Toilă: Pă la mine, p-acasă…
Sandu: Ce marfă mai ai și tu, p-acolo?
Toilă: Pfff, nu știu, blonduț… aia. Am numai d-astea fără bot! Blonduța aia, încă una, una din BOLDU.
Sandu: A! Alea două care-au fost… Aia din TRAIANU și cu alalantă…
Toilă: Exact!
Sandu: Tot p-alea le ai?
Toilă: Atât.
Sandu: Nu mai găsiși și tu altceva?
Toilă: Ni. N-am mai umblat. Deocamdată…
Sandu: D-alea cu bot nu găsești?
Toilă: Nu știu, încercăm.
Sandu: Bine, măi! Hai că dacă, îh… e ceva și mă hotărăsc, te sun.
Toilă: Perfect. Bine, hai că ne întâlnim…
Sandu: Ești periculos! Hai, Pa! Pa!
Toilă: Ceau.
Rețeaua de trafic din 2014 se suprapunea parţial cu filiera din 2012. În ambele apar interlopul Cocoș și alte persoane, iar toate și-au tras seva din obișnuința unei comunități de a “consuma”, a tăcea și a întoarce capul.
Printre hotelurile unde victimele erau duse este pronunţat
de către fete, de zeci de ori, numele “Romula”. Hotel plasat în centrul
orașului, “Romula” este deținut de fratele soției lui Sandu Sebastian.
La urmărirea penală de la DIICOT Slatina și la proces, Sandu
a recunoscut că s-a culcat cu o singură fată. El a spus că asta s-a petrecut
întâmplător, când se dusese să-și repare un telefon la Toilă.
La începutul anului 2014 am întreținut contra cost, 40 de lei, raporturi sexuale cu o persoană de sex femeiesc ce mi-a fost prezentată în acest scop de numitul Toilă Gerald Mirel. Nu cunosc vârsta persoanei cu care am întreținut relații sexuale o singură dată
Sandu Sebastian, 10 septembrie 2014, declarație ca suspect:
Judecătorii au localizat momentul în aprilie 2014, deși din
dialoguri se înțelege că în aprilie Sandu vorbește cu Toilă despre fete pe care
le cunoscuse deja, care îi mai fuseseră livrate de traficant.
era media pe care fetele erau obligate să o atingă, potrivit declarațiilor lor, consemnate de DIICOT Olt
În prima instanță, ca și alți clienți din dosar, Sandu a primit condamnare cu închisoarea, chiar dacă cu suspendare, din partea Lilianei Oprea, cea care azi a devenit șefa Tribunalului Olt.
a primit la Tribunalul Olt Sandu Sebastian pentru folosirea unei persoane exploatate
Erau vremurile în care clienții nu erau, de regulă, nici inculpați și nici condamnați, chiar dacă rețelele operau de multe ori la vedere, în ochii comunității, iar copiii deveniseră o marfă.
Activitatea inculpaților a redus astfel tinerele și minorele exploatate la o marfă promovată pe piața sexuală a municipiului Caracal.
Procurorii DIICOT în Rechizitoriu:
În ciuda primelor condamnări și a existenței unei “piețe
sexuale” în Caracal, Curtea de Apel Craiova a îmblânzit mult pedepsele, atât în
cazul lui Sandu, cât și al altor clienți.
La apel, închisoarea cu suspendare a lui Sandu Sebastian s-a transformat în amendă penală. Completul a fost format din președintele Elena Meleacă Mirthă și judecătorul Sorina Marinaș.
Judecătorii au consemnat:
- “Întrebarea «Ce mărfuri ai?» denotă existența unor relații solide de cunoaștere între cei doi”.
- “Faptele atestă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că obiectul discuțiilor îl constituie procurarea de sex din partea unor persoane a căror libertate de acțiune fizică și psihică a fost supusă cenzurii”.
Sentința a fost însă amendă penală.
N-a intervenit, domle nimeni! Fata mea, grefieră-șefă la Curtea de Apel București, mi-a și zis că dacă îi distrug cariera nu o să mai am viață cu ea. Mi-au dat amendă penală că așa a fost corect.
Sandu, în curtea sa din Caracal:
Fata de 16 ani, obligată să se culce cu Sandu, nu era
exploatată pentru prima dată. Ea și-a început povestea ca victimă pe scaunul de
dentist al lui Gheorghe Tulbure, din Caracal, un alt client fidel al rețelei. Toilă
a dus-o pe fată în cabinet, a ieșit și a venit să ia banii la sfârșit.
Printre alți clienți VIP puși sub acuzare se numără
Marius-Adrian Antonescu, managerul unei companii de construcţii din București,
și Mihăiță-Grigore Mengher, subofițer MApN la UM 1251.
„50 lei tocu”
Traficanții și clienții se referă la victime ca la “iadă”
(forma de feminin de la cuvântul “ied”), “capre”, “acareturi”, ființe și
lucruri de cumpărat. Nu e doar o codificare de siguranță a convorbirilor
telefonice, ci și o verbalizare autentică a modului în care fetele de 14-17 ani
erau tratate.
Stenogramele din 2014 surprind numeroase discuţii între
traficanţi şi clienţi, în care apar şi negocieri pentru costul unui act sexual
(“tocu”).
Bă, eu am capre de vânzare, eu ştiu ce am investit în capre şi eu tre să mi le vând cu preţu ăla, că dacă nu… mor dracu! Mai bine mă las de meserie. (…) Deci e cinzeci… cinzeci de lei tocu.
Toilă, unul dintre traficanţii din dosarul din 2014:
Uneori, preţul pentru un act sexual scădea de la 50 de lei
la 40 de lei, mai ales dacă erau mai mulţi clienţi. Într-un SMS, unul dintre
clienţi încearcă să negocieze pentru el şi un prieten: “Daka te otarasti, 60
amindoi ultimu pret!”. Traficantul nu mai răspunde.
Toate aceste lucruri se petreceau sub ochii autorităților și
ai comunității în anul 2014, după ce, cu doar doi ani în urmă, Caracalul fusese
zguduit de un caz asemănător.
Cum ajunge o zonă din România “piață sexuală” și care sunt urmările veți putea citi zilele următoare în Libertatea.
Jurnalistul Cătălin Tolontan a fost invitat în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX și a oferit mai multe detalii despre acest subiect. Urmăriți VIDEO: