Este vorba despre un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
”Am depus în Parlament un proiect de lege prin care sper să îi ajut pe beneficiarii de ajutor social, apţi de muncă, să îşi găsească un serviciu în cel mai scurt timp. Mai precis, am iniţiat un proiect pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, potrivit căruia beneficiarii de ajutor social vor putea presta orele de muncă în folosul comunităţii şi la societăţi comerciale, nu doar la instituţii şi servicii publice de interes local, ca în prezent”, a precizat inițiatorul.
Firmele îşi vor putea alege muncitorul dorit, achitând contravaloarea muncii prestate de acesta administraţiei publice locale
Potrivit proiectului, ”primăriile vor publica online o listă cu persoanele disponibile, iar firmele îşi vor putea alege muncitorul dorit, achitând contravaloarea muncii prestate de acesta administraţiei publice locale”.
Parlamentarul PMP afirmă că, în anul 2016, conform Eurostat, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, considerată vârstă de muncă, a fost de 61,6%, fiind cea mai mare înregistrată de România în perioada de raportare 2007-2016. Cu toate acestea, în clasamentul european, România se află pe locul 24 în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene!
România se află pe locul 24 în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, în privința ratei de ocupare a populației cu vârsta între 15 și 64 de ani
”Așadar, stimularea vieţii active ar trebui să fie o sarcină permanentă pentru forul legislativ, scopul prezentei propuneri legislative fiind reglementarea participării pe o piață a muncii mai extinsă a persoanelor apte de muncă din rândul familiilor beneficiare de ajutor social, care au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Dacă beneficiarul indirect al acţiunilor sau lucrărilor de interes local este în mod evident comunitatea locală, în schimb, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat este eliptică cu privire la sfera de aplicare a beneficiarilor direcți”, spune Simionca.
Deputatul precizează că există doar două prevederi legale care fac trimitere la beneficiarii direcți: “Planul de acţiuni sau de lucrări de interes local se aprobă anual prin hotărâre a consiliului local. În funcţie de solicitările venite din partea instituţiilor partenere în organizarea şi evidenţa orelor de muncă, planul de acţiuni sau de lucrări de interes local poate fi reactualizat pe parcursul anului şi aprobat prin hotărâre a consiliului local.” (art. 6 alin. (7) tezele a doua și a treia) Conceptul “instituții partenere” nu este definit nici măcar în normele metodologice. Pe de altă parte, în practică, din cuprinsul hotărârilor emise de consiliile locale de aprobare a planurilor de acțiuni și de lucrări de interes local reiese că beneficiarii direcți sunt numai instituţiile şi serviciile publice de interes local.
Pentru a umple această lacună legislativă, inițiativa stabilește concret entitățile cu sediul în localitatea respectivă care au dreptul să solicite includerea în planul de acţiuni sau de lucrări de interes local. În acest sens, planul este fundamentat, în funcție de specificul şi nevoile locale, pe solicitările:
- instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;
- societăţilor şi regiilor autonome de interes local;
- societăților;
- societăților cooperativă.
De asemenea, conform inițiativei, în cazul în care o societate de interes local, o regie autonomă de interes local sau o altă societate, inclusiv o societate cooperativă este inclusă în plan, aceasta dobândește dreptul de a selecta persoanele care să efectueze acţiunile sau lucrările în orele de muncă repartizate. Selecția se face pe baza unei liste a persoanelor disponibile care cuprinde datele privind numărul de ore de muncă rămase de efectuat, situația studiilor și profesia/meseria. În sarcina celor trei categorii noi de beneficiari direcți ai muncii prestate de asistații social sunt instituite, corelativ activității acestora, obligația de a realiza instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, precum și obligația de a plăti la bugetul local o sumă calculată prin inmulțirea numărului de ore de muncă prestate cu cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit pe oră.
Inițiator: Se creează premisele pentru creșterea stimei de sine a celor mai defavorizați membri ai comunității care trăiesc din ajutorul social
În vederea punerii în aplicare a noilor prevederi, dar și a creșterii gradului de transparență instituțională, inițiativa aduce ca noutate obligarea primarilor de a publica pe site-ul propriu o serie de documente privind munca asistaților social.
În esență, prin instituirea obligației asistaților social de a lucra și în beneficiul societăților, inclusiv a societăților cooperativă, se creează premisele pentru creșterea stimei de sine a celor mai defavorizați membri ai comunității care trăiesc din ajutorul social, astfel încât aceștia să devină membri activi ai comunității, persoane care generează venituri; se creează premisele pentru continuarea relației cu firmele respective în baza unor raporturi de muncă, în condițiile în care aceste persoane înțeleg că munca lor este necesară și că ar putea fi răsplătită la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Mai mult, firmele sunt cointeresate să obțină o forță de muncă relativ ieftină, în condițiile unei piețe a muncii care este cuprinsă de o criză profundă de forță de muncă. În plus, bugetul local obține o nouă sursă de finanțare.
În mod subsidiar, inițiativa extinde și sfera de recompensare a familiilor beneficiare de ajutor social, astfel încât majorarea de 15% la cuantumul ajutorului social se va acorda nu numai în cazul în care familia are membri care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ci și în cazul în care familia are membri care realizează venituri din activități independente și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură.
Liviu Dragnea, liderul PSD comenta, recent, despre modificarea sistemului de ajutoare sociale. Președintele PSD a declarat că Parlamentul și Guvernul vor să găsească „cea mai bună soluție” pentru ca ajutoarele sociale să ajungă la cei care au nevoie de acestea cu adevărat. Banii ar trebui să nu mai ajungă și la cei care pot munci și care se mulțumesc cu statutul de asistați.
„Trebuie să renunțăm complet la venitul minim garantat care este o invitație la nemuncă, mai ales în contextul în care, în România, în momentul de față, este criză de forță de muncă, sunt societăți comerciale, întreprinzători care merg să aducă forță de muncă din țările vecine. Nu putem (…) să îi lăsăm pe unii să stea acasă pe venitul minim garantat, în loc să se ducă la muncă. Eu cred că și din punct de vedere, dacă vreți, al demnității individuale a fiecăruia, e preferabil să câștigi un ban muncit decât să stăm cu mâna întinsă să primești un ajutor de la stat”, declara și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.