În viitorul Knesset cu 120 de locuri, Likud va avea 32 de deputaţi, cu unul mai puţin decât partidul centristului Gantz.
Jocul alianţelor face însă ca nici Netanyahu, care adună 55 de susţinători, şi nici Gantz, sprijinit de 54 de deputaţi, să nu fie în măsură să formeze un guvern, nedispunând de majoritatea absolută de 61 de voturi. Formaţiunea naţionalistă laică Israel Beitenou a fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman şi un mic partid arab cu trei deputaţi refuză să susţină vreo tabără.
Preşedintele Reuven Rivlin i-a încredinţat miercuri premierului în exerciţiu mandatul de a încerca formarea unui guvern de uniune în termen de 28 de zile.
În caz de eşec, Netanyahu va trebui să predea mandatul, pe care preşedintele i l-ar putea încredinţa apoi lui Gantz.
Duminică, responsabili ai celor două partide nu au reuşit să se înţeleagă asupra unei formula de împărţire a puterii într-un guvern de uniune.
‘Mare decepţie pentru Likud în această dimineaţă din cauza refuzului persistent al (partidului) Albastru-alb de a accepta (…) un guvern egalitar cu o rotaţie între Netanyahu şi Gantz’ ca prim-miniştri, a indicat Likud într-un comunicat.
Partidul şi-a acuzat rivalii că vor să ‘târască ţara în alegeri’ şi a dat asigurări că premierul va face ‘un ultim efort’ pentru a încerca formarea unui guvern de uniune ‘înainte de a preda mandatul către preşedinte’.
‘Din nefericire, Likud se încăpăţânează ca dl Netanyahu să fie primul care să conducă guvernul’ în caz de împărţire a puterii, a transmis partidul Albastru-alb, acuzându-şi la rândul său rivalul că vrea să blocheze discuţiile şi să provoace noi alegeri.
Benjamin Netanyahu va fi audiat începând de miercuri pentru a răspunde acuzaţiilor de ‘corupţie’, ‘fraudă’ şi ‘abuz de încredere’ în trei dosare, urmând ca procurorul general să decidă dacă îl va inculpa sau nu.
Potrivit comentatorilor, Netanyahu încearcă să rămână în poziţie de forţă în timpul acestui proces, de unde insistenţa sa de a fi primul care să conducă guvernul de uniune, şi chiar intenţia de a provoca noi alegeri, ceea ce i-ar garanta menţinerea la putere până la un eventual scrutin.